În agricultura românească există două lumi: una văzută și una nevăzută. Cea observabilă, a fermierilor care își însămânțează, lucrează și recoltează terenurile, cu dificultățile de rigoare, și cea mai puțin cunoscută, a intereselor asociațiilor de profil și a membrilor acestora. Despre acestea wall-street.ro a stat de vorbă cu Hortensia Mununar, o fermieră din Bradu, zona Sibiului, care a dezvăluit fără mejamente aspecte controversate ale acestor asociații.
Aceasta s-a referit însă și la alte probleme pe care le întâmpină în activitate, una dintre cele mai mari fiind lipsa forței de muncă, adăugând faptul că atât timp cât vor exista ajutoare sociale nu va exista nici forță de muncă.
Pe de altă parte, Hortensia Mununar a acuzat și scumpirea curentului, a gazului, a motorinei, precum și a semințelor, explicând faptul că, atunci când trage linie se întreabă sincer dacă mai rentează să lucrezi agricultură, în special în ce îi privește pe cei tineri.
De altfel, aceasta adaugă cu amărăciune faptul că are copii și, ca urmare a celor descrise mai sus, nu și-ar dori să facă agricultură.
„Ca să cumperi un hectar de teren, să dai minimum 30-40 de mii de euro că să-l cosești, să faci 10 baloți sau să pui porumb, nu știu dacă rentează. Nu ai sâmbătă, nu ai duminică, nu ai sărbătoare, că e Paște sau Crăciun. Și când nu ai nici măcar bucuria financiară că la sfârșit de lună tragi linie și rămâi cu ceva, nu știu dacă îți mai vine să te ocupi, când știi că poți să faci și altceva”.
Pe de altă parte, ea acuză faptul că și în activitatea de pășunat necesară animalelor întâmpină probleme, în 2022 hectarul scumpindu-se de la 80 de lei la 300, în condițiile în care subvenția pe bivoli este 159 de euro, din care, acuză fermiera, 140 de lei a plătit pe cap de bivoliță la asociație.
Hortensia Mununar se întreabă însă de ce este nevoie să plătească acei bani la asociație având în vedere faptul că singurul lucru pe care l-a făcut aceasta a fost să-i elibereze o adeverință pe care a depus-o la APIA.
Ea adaugă, prin urmare, faptul că, doar pentru că vin în fermă o dată la cine știe cât timp ca să vadă dacă are sau nu bivoli, nu i se pare normal ca aceștia să impună integral o sumă de 140 de lei la începutul anului.
„Asociațiile sunt niște caracatițe. Sunt niște șmecheri care au făcut bani pe spatele fermierilor. Banii ăia îi iei pentru ce?” – Hortensia Mununar.
Pe de altă parte, povestește fermiera, până acum doi ani cei de la Șercaia, de la Institutul de cercetare pentru bivoli (Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Bubalinelor, n.r.) luau 10 lei de adeverință, nu 10 lei de cap de animal, explicând faptul că angajații institutului știau ce înseamnă aceste animale, crescând cu ele și cunoscând această muncă în particular.
Băieții deștepți însă, arată aceasta, „le-au rupt gâtul” și și-au făcut asociație, adăugând faptul că o situație similară poate fi întâlnită și la vaci, dar și la oi.
Cât despre zona de finanțări și subvenții din România, Hortensia Mununar este, de asemenea, dezamăgită. Ea spune că a fost implicată într-un proiect de finanțare pe zona de colectare a laptelui, dar s-a lovit de mai multe dificultăți, astfel că i-a venit să renunțe în repetate rânduri.
Astfel, concluzionează ea, cea mai are problemă a fost faptul că banca a refuzat-o, în condițiile în care, deși finanțarea primită în urma proiectului era de 80%, banca respectivă totuși nu a considerat că aceasta reprezintă o bonitate suficientă.
.webp)
0 Comentarii