280.000 de români nu îşi caută de munca, în timp ce patronii aduc vietnamezi şi chinezi

Deşi România trece prin cea mai gravă criză a forţei de muncă din istoria sa recentă, peste un sfert de milion de români care ar putea lucra nici nu se gândesc să-şi caute un loc de muncă.

Conform datelor publicate luni de INS, 277.191 români fără un loc de muncă nu îşi caută de lucru – chiar dacă au declarat că ar fi disponibili să înceapă să lucreze. Alţi 3.424 declarau că nu au loc de muncă şi nici nu ar începe să muncească dacă li s-ar oferi un job. Datele statistice au fost colectate de-a lungul anului 2017.

Conform INS, e vorba doar de 3% din populaţia activă. Cifra este în scădere faţă de anii trecuţi – în 2011, aproape 450.000 de români declarau că nu caută un serviciu, dar sunt disponibili să înceapă să lucreze.

Experţii spun că o problemă este şi pregătirea forţei de muncă. ”Sistemul de educaţie, aşa cum este el croit în prezent, este complet inutil în faţa provocărilor din piaţa muncii. Încă se scot pe bandă rulantă generaţii de şomeri cu diplomă, de absolvenţi de liceu şi universitate care nu sunt conectaţi la realităţile economice”, afirmau recent analiştii KeysFin.

În plus, în alte ţări europene numărul acestor persoane, care formează aşa-numita „forţa de muncă potenţială adiţională”, este mult mai mare. În Italia sunt peste 3 milioane iar în Spania, 832.000.

Pe de altă parte, potrivit specialiştilor în resurse umane România trece prin cea mai gravă criză de forţă de muncă din istoria recentă. Dacă în 1990 aveam peste 8 milioane de salariaţi, în prezent numărul salariaţilor este sub 5 milioane – iar în 2011 mai avea un pic să scadă sub 4 milioane.

Statisticile oficiale sunt ceva mai optimiste şi vorbesc de o populaţie ocupată de 8.671 de persoane, dar dintre aceştia 2.281 nu sunt în realitate salariaţi, ci patroni sau persoane care muncesc în gospodărie fără a fi plătite. Numărul salariaţilor nu ar trece nici aşa de 6,4 milioane, incluzându-i pe cei care lucrează la negru.

Mai grav, rata de ocupare e extrem de scăzută în rândul tinerilor: sub 25%. De altfel, 8,7% din populaţia ocupată cu vârste între 15 şi 24 de ani – adică peste 55.000 de persoane – nu caută un loc de muncă.

Nu e uluitor în acest context că patronii de la noi au început să apeleze la la pensionari, la deţinuţi sau la muncitori străini. În 2017, 5.000 de salariaţi din afara UE – cei mai mulţi, din Vietnam – au venit să lucreze în România, deşi costurile pentru angajatori sunt mult mai mari, deoarece trebuie să le asigure salariul mediu pe economie şi nu cel minim, ca în cazul salariaţilor români.

Concret, peste 1.400 de vietnamezi au fost angajaţi în ţara noastră anul trecut, de şase ori mai mulţi decât în 2016. Lor li se alătură turci, chinezi, sârbi şi chiar cetăţeni din Sri Lanka. Guvernul a stabilit că anul acesta pot să vină la noi cel mult 7.000 de lucrători străini din afara UE – un număr prea mic, potrivit specialiştilr în resurse umane, în condiţiile în care piaţa muncii din România are nevoie de zeci de mii de angajaţi.