De ce nu avem căi ferate pe care trenurile să poată circula „ca-n Vest”? Răspunsul poate fi dat de povestea de mai jos. Directorul unei companii austriece a recunoscut că firma pe care o reprezenta a dat șpagă 20.000.000 de euro unor foști miniștri și parlamentari pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată.
Austriacul Josef Hornegger, cercetat pentru complicitate la dare de mită și complicitate la cumpărare de influență, a încheiat cu procurorii DNA un acord de recunoaștere a vinovăției.
În acordul de recunoaștere a vinovăției se arată că între 2005 și 2014 oficiali români sau persoane cu influență asupra acestora ar fi primit aproximativ 20 de milioane de euro pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeași companie.
În perioada 2009 – 2013, Josef Hornegger, directorul reprezentanței din România a companiei austriece, a contribuit la negocierea și plata unui comision de 10% către oficialii romani implicați.
În prezența avocatului, Hornegger a declarat că recunoaște comiterea faptelor și este de acord cu pedeapsa de trei ani cu suspendare propusă de procurori.
„Inculpatul Hornegger Josef a contribuit la remiterea cu titlu de mită a mai multor sume de bani unor oficiali din cadrul Ministerelor de Finanțe și Transporturi.”, se arată într-un comunicat al DNA.
Constantin Dascălu, pe atunci secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a primit 1.114.000 de euro.
Fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu (foto) a primit 2.182.000 de euro.
Banii au fost dați în legătură cu tronsoanele de cale ferată București-Câmpina și București-Constanța.
Reabilitarea tronsonului de cale ferată București-Constanța era evaluată la aproape jumătate de miliard de euro, dar la finalul lucrărilor suma s-a dublat.
Trenurile ar fi trebuit să circule cu viteze cuprinse între 160 și 200 km/h, constructorul fiind asocierea Swietelsky – Wiebe – Takenaka.
În 2009, constructorul a sistat lucrările motivând că nu și-a primit banii de la CFR. Până în decembrie 2008, se făcuseră lucrări în valoare de aproximativ 210.000.000 de euro.
Josef Hornegger a mai recunoscut că pentru a da șpagă a obținut de la compania pe care o reprezenta, prin intermediul unei firme off shore, suma de 1.100.000 euro.
„Prin prezentul acord s-a solicitat instanței de judecată confiscarea sumei sus menționate, iar în cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra unui imobil ce aparține inculpatului. De asemenea, aceeași măsură a fost dispusă și asupra a 45 de părți sociale pe care inculpatul le deține în cadrul a două firme”, mai precizează comunicatul DNA.
Austriacul este asociat la două firme din Ploiești înregistrate la aceeași adresă: Consagrar-Group SRL din Ploiești, firmă care are ca obiect de activitate cultura vegetală combinată cu creşterea animalelor, și Undercover Sun SRL care se ocupă de întreţinere corporală.
Hornegger a fost administrator al Swietelsky Baugesellschaft M.B.H. Linz Sucursala București.
În prezent această firmă are trei administratori: un austriac, un neamț și un român cu cetățenie germană: Victor Adrian Bieltz.
Bieltz este administrator și la Swietelsky Constructii Feroviare SRL deținută tot de firma austriacă. El a fost asociat și cu fiica lui Gavrilă Mănăilă, fost director regional, în cadrul CFR SA Regionala CF Bucureşti.
În acest dosarul în care Hornegger a recunoscut că a dat șpagă mai este cercetat și fostul deputat Cristian Boureanu, (foto) finul lui Vlădescu. Acesta a fost nașul de cununie a lui Boureanu pentru ca mai apoi să fugă-n lume cu fina și să se căsătorească cu ea.
DNA a stabilit în mai 2018 pentru fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu o cauțiune de 1.000.000 euro. Imediat, acesta s-a dus la bancă și a depus banii într-un cont special. Lingouri de aur în greutate totală de trei kilograme și mai multe imobile ale lui Vlădescu sunt gaj în acest dosar.
În cazul lui Mircea Ionuț Costea (foto), cumnatul fostului candidat la președinția României, Mircea Geoană, DNA a stabilit o cauțiune de 1.500.000 euro. Și el s-a grăbit să depună 300.000 euro în contul special indicat de DNA. Mai multe imobile în valoare de 1.413.000 euro sunt puse gaj până la finalizarea anchetei și procesului.
Cercetat în acest dosar, Costea a fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, director adjunct în cadrul Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare, președinte al Raiffeisen Banca pentru Locuințe, președinte al Eximbank.
Am descris legăturile lui Ionuț Costea cu mai mulți afaceriști controversați, între timp condamnați, în articolul „Rețeaua lui Șchiopu, protejată de DIICOT”.
Constantin Dascălu, fostul secretar din Ministerul Transporturilor, a depus 500.000 de euro în cont așa cum i s-a impus de către procurori, iar lui Boureanu i s-a pus gaj pe imobile evaluate la puțin peste 200.000 euro.
Infracțiunile de corupție au fost comise în legătură cu încheierea și executarea contractelor de reabilitare a liniei ferate București – Constanța, precum și cu recuperarea TVA restante pentru lucrări de reabilitare efectuate la București – Câmpina.
Pentru ca șpaga să ajungă unde trebuia banii au plecat de la firma străină printr-un circuit în care a fost interpusă o societate de avocatură, mai multe firme afiliate acesteia și o serie de firme și contracte fictive.
Conform DNA, Ionuț Costea a primit aproximativ 4,5 milioane de euro în baza unor contracte fictive încheiate cu firme deținute sau controlate de către persoane apropiate.
Mai mult, el a beneficiat de decontarea contravalorii serviciilor turistice efectuate de el și membrii familiei în perioada 2008 – 2014, a primit folosința unui autoturism de lux, i s-a plătit aportul la majorarea capitalului unei firme.
În 2009 reprezentanții „Swietelsky” au ajuns la o nouă înțelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român în baza acelorași contracte de reabilitare a căii ferate.
Noua înțelegere a venit ca urmare a schimbărilor politice și a crizei economice care a dus la întârzierea plății facturilor.
Între decembrie 2009 și septembrie 2010, Vlădescu, Boureanu și Dascălu au acceptat să primească câte 2.000.000 de euro, susțin procurorii DNA.
A fost creat un nou circuit fictiv în care au fost interpuse mai multe firme cu sedii sociale în paradisuri fiscale care aveau conturi deschise la bănci din Cipru și Elveția prin care au tranzitat banii.
Dascălu a primit 1.114.000 de euro în conturile bancare ale unor firme situate într-un paradis fiscal controlate de persoane apropiate.
Boureanu Cristian a primit aproximativ 2,2 milioane de euro, din care 1.053.500 euro în numerar, iar restul sub forma unor servicii turistice, plata aportului la capitalul a două firme la care era asociat și alte plăți solicitate de către acesta.
Procurorii DNA desfășoară în continuare acte de urmărire penală față de inculpații Vlădescu, Costea, Dascălu, Boureanu și Mihaela Mititelu.
Anchetatorii susțin că Mihaela Mititelu era în perioada comiterii acestor fapte o apropiată a conducerii CFR.
Pentru ea, procurorii DNA au stabilit în mai 2018 o cauțiune de 1.000.000 de euro, Mititelu fiind acuzată de trafic de influență și complicitate la luare de mită.
I s-a pus gaj pe bunuri în valoare de 903.500 euro și a depus la o bancă 95.000 de euro drept cauțiune.
„Inculpata Mititelu Mihaela a primit sume de bani totalizând aproximativ 3 milioane de euro, în baza unor contracte fictive încheiate cu firme deținute sau controlate de către ea sau persoane apropiate.”, se arată într-un comunicat al DNA.
Adrian MOGOȘ
Surse: newsromania.net, justitiarul.ro
Reabilitarea tronsonului de cale ferată București-Constanța era evaluată la aproape jumătate de miliard de euro, dar la finalul lucrărilor suma s-a dublat.
Trenurile ar fi trebuit să circule cu viteze cuprinse între 160 și 200 km/h, constructorul fiind asocierea Swietelsky – Wiebe – Takenaka.
În 2009, constructorul a sistat lucrările motivând că nu și-a primit banii de la CFR. Până în decembrie 2008, se făcuseră lucrări în valoare de aproximativ 210.000.000 de euro.
Josef Hornegger a mai recunoscut că pentru a da șpagă a obținut de la compania pe care o reprezenta, prin intermediul unei firme off shore, suma de 1.100.000 euro.
„Prin prezentul acord s-a solicitat instanței de judecată confiscarea sumei sus menționate, iar în cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra unui imobil ce aparține inculpatului. De asemenea, aceeași măsură a fost dispusă și asupra a 45 de părți sociale pe care inculpatul le deține în cadrul a două firme”, mai precizează comunicatul DNA.
Austriacul este asociat la două firme din Ploiești înregistrate la aceeași adresă: Consagrar-Group SRL din Ploiești, firmă care are ca obiect de activitate cultura vegetală combinată cu creşterea animalelor, și Undercover Sun SRL care se ocupă de întreţinere corporală.
Hornegger a fost administrator al Swietelsky Baugesellschaft M.B.H. Linz Sucursala București.
În prezent această firmă are trei administratori: un austriac, un neamț și un român cu cetățenie germană: Victor Adrian Bieltz.
Bieltz este administrator și la Swietelsky Constructii Feroviare SRL deținută tot de firma austriacă. El a fost asociat și cu fiica lui Gavrilă Mănăilă, fost director regional, în cadrul CFR SA Regionala CF Bucureşti.
În acest dosarul în care Hornegger a recunoscut că a dat șpagă mai este cercetat și fostul deputat Cristian Boureanu, (foto) finul lui Vlădescu. Acesta a fost nașul de cununie a lui Boureanu pentru ca mai apoi să fugă-n lume cu fina și să se căsătorească cu ea.
DNA a stabilit în mai 2018 pentru fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu o cauțiune de 1.000.000 euro. Imediat, acesta s-a dus la bancă și a depus banii într-un cont special. Lingouri de aur în greutate totală de trei kilograme și mai multe imobile ale lui Vlădescu sunt gaj în acest dosar.
În cazul lui Mircea Ionuț Costea (foto), cumnatul fostului candidat la președinția României, Mircea Geoană, DNA a stabilit o cauțiune de 1.500.000 euro. Și el s-a grăbit să depună 300.000 euro în contul special indicat de DNA. Mai multe imobile în valoare de 1.413.000 euro sunt puse gaj până la finalizarea anchetei și procesului.
Cercetat în acest dosar, Costea a fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, director adjunct în cadrul Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare, președinte al Raiffeisen Banca pentru Locuințe, președinte al Eximbank.
Am descris legăturile lui Ionuț Costea cu mai mulți afaceriști controversați, între timp condamnați, în articolul „Rețeaua lui Șchiopu, protejată de DIICOT”.
Constantin Dascălu, fostul secretar din Ministerul Transporturilor, a depus 500.000 de euro în cont așa cum i s-a impus de către procurori, iar lui Boureanu i s-a pus gaj pe imobile evaluate la puțin peste 200.000 euro.
Infracțiunile de corupție au fost comise în legătură cu încheierea și executarea contractelor de reabilitare a liniei ferate București – Constanța, precum și cu recuperarea TVA restante pentru lucrări de reabilitare efectuate la București – Câmpina.
Pentru ca șpaga să ajungă unde trebuia banii au plecat de la firma străină printr-un circuit în care a fost interpusă o societate de avocatură, mai multe firme afiliate acesteia și o serie de firme și contracte fictive.
Conform DNA, Ionuț Costea a primit aproximativ 4,5 milioane de euro în baza unor contracte fictive încheiate cu firme deținute sau controlate de către persoane apropiate.
Mai mult, el a beneficiat de decontarea contravalorii serviciilor turistice efectuate de el și membrii familiei în perioada 2008 – 2014, a primit folosința unui autoturism de lux, i s-a plătit aportul la majorarea capitalului unei firme.
În 2009 reprezentanții „Swietelsky” au ajuns la o nouă înțelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român în baza acelorași contracte de reabilitare a căii ferate.
Noua înțelegere a venit ca urmare a schimbărilor politice și a crizei economice care a dus la întârzierea plății facturilor.
Între decembrie 2009 și septembrie 2010, Vlădescu, Boureanu și Dascălu au acceptat să primească câte 2.000.000 de euro, susțin procurorii DNA.
A fost creat un nou circuit fictiv în care au fost interpuse mai multe firme cu sedii sociale în paradisuri fiscale care aveau conturi deschise la bănci din Cipru și Elveția prin care au tranzitat banii.
Dascălu a primit 1.114.000 de euro în conturile bancare ale unor firme situate într-un paradis fiscal controlate de persoane apropiate.
Boureanu Cristian a primit aproximativ 2,2 milioane de euro, din care 1.053.500 euro în numerar, iar restul sub forma unor servicii turistice, plata aportului la capitalul a două firme la care era asociat și alte plăți solicitate de către acesta.
Procurorii DNA desfășoară în continuare acte de urmărire penală față de inculpații Vlădescu, Costea, Dascălu, Boureanu și Mihaela Mititelu.
Anchetatorii susțin că Mihaela Mititelu era în perioada comiterii acestor fapte o apropiată a conducerii CFR.
Pentru ea, procurorii DNA au stabilit în mai 2018 o cauțiune de 1.000.000 de euro, Mititelu fiind acuzată de trafic de influență și complicitate la luare de mită.
I s-a pus gaj pe bunuri în valoare de 903.500 euro și a depus la o bancă 95.000 de euro drept cauțiune.
„Inculpata Mititelu Mihaela a primit sume de bani totalizând aproximativ 3 milioane de euro, în baza unor contracte fictive încheiate cu firme deținute sau controlate de către ea sau persoane apropiate.”, se arată într-un comunicat al DNA.
Adrian MOGOȘ
Surse: newsromania.net, justitiarul.ro
0 Comentarii