Geologii marini confirmă faptul că Marea Neagră de pe litoralul românesc a devenit efectiv periculoasă după operațiunile de lărgire a plajelor. Oamenii înghițiți de ape în ultima perioadă nu au murit din vina lor, ci din neglijența criminală a autorităților. Lărgirea plajelor spre mare a scurtat distanța până la gropile marine, formându-se praguri foarte aproape de țărm și curenți ucigași la doar 3-4 metri de intrarea în apă.
Multe dintre filmările cu înecarea în direct a victimelor arată valuri anemice, care nu aveau cum să smulgă un om cu forța informează activenews.ro
Au făcut economie la nisip și au creat curenți puternici lângă mal
Pentru că firma care a realizat lucrările de lărgire a plajelor de pe litoralul românesc era plătită la suprafața câștigată, a fost sărită o etapă vitală. Și anume, aducerea nisipului și în zona plajei submerse, pentru ca panta să fie una lină spre larg. Constructorul a făcut însă economie, profitând și de faptul că, în caietul de sarcini, nu erau prevăzute lucrările care vizau siguranța turiștilor.
”Nisipul pentru plajă, pe care l-au luat de la 25 de metri adâncime, ar fi trebuit luat și pentru completarea profilului plajei, nu numai plaja emersă, ci și plaja submersă. Dar, din economie, nu au mai băgat nisip și în apă, că plata se făcea doar pe ce suprafață câștigi. Și au făcut marea periculoasă. Valul începe să se spargă atunci când lungimea lui de undă, deci distanța între două creste de valuri, este o treime din adâncime. Acolo este pragul, unde se sparge valul. Într-o distanță foarte scurtă, adâncimea crește foarte mult și curentul te ia. Plaja a înaintat prea mult spre adâncime mare, iar marea nu a apucat să-și facă profilul de echilibru, adică o pantă mai lină. Acum este o ruptură de pantă și acolo se întâmplă toate minunățiile. Ruptura de pantă este foarte apropiată de linia țărmului”, ne-a declarat conf. dr. Glicherie Caraivan, geolog marin la Institutul Național Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină. Acesta ne mai spune că acum curenții se formează în concordanță cu panta nouă a plajei și că nisipul trebuia pus și în mare, tocmai pentru a genera o pantă mai apropiată de profilul de echilibru. ”Valul se lovește de prag, care este un obstacol suplimentar în calea mișcării orbitale a valurilor, și se creează fenomenul de reflexie față de un obstacol și atunci curentul de întoarcere va fi mult mai puternic”, ne-a precizat conf. dr. Glicherie Caraivan.
Au făcut economie la nisip și au creat curenți puternici lângă mal
Pentru că firma care a realizat lucrările de lărgire a plajelor de pe litoralul românesc era plătită la suprafața câștigată, a fost sărită o etapă vitală. Și anume, aducerea nisipului și în zona plajei submerse, pentru ca panta să fie una lină spre larg. Constructorul a făcut însă economie, profitând și de faptul că, în caietul de sarcini, nu erau prevăzute lucrările care vizau siguranța turiștilor.
”Nisipul pentru plajă, pe care l-au luat de la 25 de metri adâncime, ar fi trebuit luat și pentru completarea profilului plajei, nu numai plaja emersă, ci și plaja submersă. Dar, din economie, nu au mai băgat nisip și în apă, că plata se făcea doar pe ce suprafață câștigi. Și au făcut marea periculoasă. Valul începe să se spargă atunci când lungimea lui de undă, deci distanța între două creste de valuri, este o treime din adâncime. Acolo este pragul, unde se sparge valul. Într-o distanță foarte scurtă, adâncimea crește foarte mult și curentul te ia. Plaja a înaintat prea mult spre adâncime mare, iar marea nu a apucat să-și facă profilul de echilibru, adică o pantă mai lină. Acum este o ruptură de pantă și acolo se întâmplă toate minunățiile. Ruptura de pantă este foarte apropiată de linia țărmului”, ne-a declarat conf. dr. Glicherie Caraivan, geolog marin la Institutul Național Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină. Acesta ne mai spune că acum curenții se formează în concordanță cu panta nouă a plajei și că nisipul trebuia pus și în mare, tocmai pentru a genera o pantă mai apropiată de profilul de echilibru. ”Valul se lovește de prag, care este un obstacol suplimentar în calea mișcării orbitale a valurilor, și se creează fenomenul de reflexie față de un obstacol și atunci curentul de întoarcere va fi mult mai puternic”, ne-a precizat conf. dr. Glicherie Caraivan.
Tot articolul pe activenews.ro
.webp)
0 Comentarii