Atunci când se spune că o mare parte a Transilvaniei a ajuns în proprietatea unor străini, nu este o figură de stil. În mod samavolnic, urmașilor vechilor asupritori din Transilvania, fie ei unguri sau autrieci,
li s-au retrocedat clădiri istorice, păduri, pășuni și terenuri agricole, chiar sate întregi. prin manevre cum numai în România sunt posibile, scrie cunoastelumea.ro.
Un caz absolut bulversant este cel al reîmproprietăririi urmașelor grofului Kendeffy – austriecele Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz – care în anul 2006 au devenit proprietarele unei mari părți din Retezat, primind prin instanță o retrocedare de tocmai 15.000 de hectare de păduri și pășuni, din care 12.000 în Retezat. Statul Român are acum aici doar 7.000 de hectare în proprietate.
Drepturile obținute de cele două austriece este contestat de Curtea de Conturi care, în 2013, conform Adevărul.ro a publicat „Sinteza Raportului de audit privind Situaţia patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990 – 2012”, în care a arătat că reconstituirea dreptului de proprietate după solicitarea celor două moştenitoare ale familiei Kendeffy a fost nelegală.
Tot Adevărul ne mai informează că Magistraţii Judecătoriei Haţeg au amânat pentru 2017 soluţionarea dosarului Retezat, în care Academia Română a solicitat constatarea nulităţii absolute a titlurilor de proprietate prin care austriecele Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz, moştenitoare ale familiei Kendeffy au primit în 2006 peste 15.000 de hectare de păduri şi păşune în Retezat (comuna Râu de Mori şi comuna Pui). Procesul a început în 2009 la Judecătoria Haţeg, iar cauza este una complexă.
Un caz absolut bulversant este cel al reîmproprietăririi urmașelor grofului Kendeffy – austriecele Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz – care în anul 2006 au devenit proprietarele unei mari părți din Retezat, primind prin instanță o retrocedare de tocmai 15.000 de hectare de păduri și pășuni, din care 12.000 în Retezat. Statul Român are acum aici doar 7.000 de hectare în proprietate.
Drepturile obținute de cele două austriece este contestat de Curtea de Conturi care, în 2013, conform Adevărul.ro a publicat „Sinteza Raportului de audit privind Situaţia patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990 – 2012”, în care a arătat că reconstituirea dreptului de proprietate după solicitarea celor două moştenitoare ale familiei Kendeffy a fost nelegală.
Tot Adevărul ne mai informează că Magistraţii Judecătoriei Haţeg au amânat pentru 2017 soluţionarea dosarului Retezat, în care Academia Română a solicitat constatarea nulităţii absolute a titlurilor de proprietate prin care austriecele Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz, moştenitoare ale familiei Kendeffy au primit în 2006 peste 15.000 de hectare de păduri şi păşune în Retezat (comuna Râu de Mori şi comuna Pui). Procesul a început în 2009 la Judecătoria Haţeg, iar cauza este una complexă.
.jpg)
.webp)
0 Comentarii