Gheorghe Damian este primarul care dacă nu ar fi existat, probabil ar fi trebuit inventat. Administrează de 16 ani comuna Ciugud din judeţul Alba, unde, aproape de fiecare data a fost ales cu peste 80% din voturile cetăţenilor. În interviul care urmează povesteşte despre cum a început şi cum a reuşit să aducă comuna la unul dintre cele mai ridicate standarde de viaţă din România informează adevarul.ro
„Weekend Adevărul“: Cum aţi ajuns primar la Ciugud şi ce aţi găsit în primărie la momentul respectiv?
Gheorghe Damian: În 2000 m-am hotărât să candidez la primărie, după opt ani în care am aşteptat să se schimbe ceva în bine în viaţa oamenilor din Ciugud. Văzând că nu se întâmplă nimic am decis că schimbarea trebuie să înceapă cu noi. Eram candidatul cotat cu cele mai reduse şanse pentru că nu mă cunoştea aproape nimeni, doar vecinii. Mi-am făcut o campanie bazată pe nevoi şi pe viziunea mea cum aş fi văzut Ciugudul la vremea respectivă. A fost greu să ajung în turul doi, dar, în final, am câştigat. Ajuns primar nu a fost deloc uşor pentru că sunt de profesie asistent medical, nu am mai avut de-a face cu administraţia publică. Ciugudul era atunci o comună cu venituri proprii foarte mici, cam 70.000 de lei - 15.000 euro la valoarea de acum. Nevoile erau, însă, imense, nu aveam infrastructură, nu aveam nimic, toate clădirele publice erau demolate, străzile erau praf, trebuia apă, canalizare, asfalt şi multe altele
Cum aţi reuşit să depăşiţi problema lipsei banilor pentru investiţii?
Singura soluţie de atunci a fost să investesc în oameni, să aduc alături de mine persoane tinere care au înţeles viziunea şi proiectul meu, împreună cu care am crescut în această administraţie. După aceea, am început să particip cu colegii la conferinţe din ţară şi străinătate, cursuri, ca să pot să înţeleg cât mai bine fenomenul şi să îmi structurez strategia cât se poate de sănătos. La un moment dat, am ajuns la problema banilor. Trebuia să facem ceva să ne câştigăm independenţa financiară, să nu mai depindem de cine conduce guvernul sau judeţul. Aşa am identificat o păşune în apropierea centurii muncipiului Alba Iulia, în afara spaţiului locativ al comunei pe care am decis să o transformăm în zonă industrială. A fost o decizie curajoasă pentru că la vremea respectivă să iei 30 de ha dintr-o păşune şi să o dai firmelor era considerat de unii o nebunie, drept pentru care am şi fost invitat la diverse instituţii să dau cu subsemnatul. Era anul 2005, când am adus primul investitor în zonă. Nu am reuşit acest lucru în primul mandat pentru că nu am avut majoritate în consiliul local. În câţiva ani zona industrială a devenit principalul motor de dezvoltare a comunei. Fără aceste investiţii am fi fost în continuare o comună săracă, cu probleme sociale. Aşa tindem să nu avem şomeri, nu avem niciun asistat social şi doar două persoane care primesc venitul minim garantat. Veniturile proprii au crescut de la 15.000 de euro în 2000, la 1 milion de euro în prezent.
Primăria comunei Ciugud
O altă poveste de succes pentru comuna Ciugud sunt fondurile europene. Cum aţi început şi care sunt cele mai importante proiecte?
În 2003 am fost într-o primă vizită de lucru în Germania unde am învăţat pentru prima data ce însemană fondurile europene pentru dezvoltarea unei comunităţi. De aici a venit totul. S-a început cu fondurile de preaderare, unde ne-am antrenat în scrierea de proiecte, fiind vorba despre sume mai mici. Ulterior au venit fondurile de postaderare şi am început să ne dezvoltăm echipa de realizare şi implementare a proiectelor. Astfel, am avut cel mai mare proiect de infrastructură din Alba, împreună cu comuna Berghin, de 7,5 milioane de euro. Prin acesta s-a introdus apă în Berghin, 46 km de reţea cu staţii de pompare şi bazine, 53 de km de canalizare în cele două comune, două staţii de epurare şi un centru de zi pentru persoane vârstnice. Printr-un alt proiect, implementat împreună cu comunele Berghin şi Daia Română, au fost asfaltaţi primii kilometri de drum de câmp din România. Acum am ajuns la 30 de km de drum de câmp asfaltaţi, care leagă 3 comune, şapte sate şi deservesc 2.500 de hectare de teren. Pe traseul acestora au apărut 15 ferme de animale.
Am devenit un liant pentru comunele din jur, prin înfiinţarea primei microregiunie care cuprinde comunităţi din Alba şi Sibiu. Denumită „Ţara Secaşelor“, microregiunea care cuprinde 27 de comune din cele două judeţe. Cu paşi mărunţi am ajuns la 24 de milioane de euro atraşi de comuna noastră din fonduri europene.
De ce ar dori o familie să vină să trăiască la Ciugud?
Răspunzând la această întrebare mă raportez în principal la Alba Iulia, de unde vin majoritatea celor care se mută la noi. În oraş, nu ştiu ce utilităţi sunt în zona de dezvoltare şi în câţi ani va ajunge să fie utilată. La Ciugud se găsesc toate la poartă şi aici vorbim de apă, gaz, canal, energie electrică, internet. Am dus canalizarea şi unde nu sunt case construite. Pe de altă parte, preţul de achiziţie al unui teren este mai mic. Dacă vorbim de cât face o persoană pentru a ajunge la muncă, cel din Ciugud va ajunge mai repede, chiar dacă distanţa este mai mare. Pe de altă parte, aici este o linişte pe care nu ai cum să o găseşti la oraş. Populaţia s-a întinerit prin migraţia dinspre oraş spre noi. Este îmbucurător pentru că mulţi oameni de calitate vin aici. În 2000, Ciugudul avea 2.670 de locuitori. La recensământul din 2011 erau 3.200, iar acum suntem mai mulţi. În plus, locuitorii din Ciugud au devenit tot mai fericiţi. Măsurăm gradul de satisfacţie şi de ceva vreme nivelul de mulţumire faţă de primărie este mai mare ca cel faţă de biserică. La această situaţie a contribuit foarte mult şi faptul că nu există gospodărie în comună care să nu aibă apă, canal, gaz, internet şi asfalt. Acolo unde mai sunt de realizat mici lucrări le vom finaliza în acest an prin proiectul de 4 milioane de euro derulat împreună cu comuna vecină Sântimbru.
Continuarea pe adevarul.ro
0 Comentarii