Comentarii

6/recent/ticker-posts

Smardoiul de litoral. Are între 20 și 35 de ani. Burtă respectabilă, construită cu greu și cu mare cheltuială pe bere, mici și cefe de porc. Ah, și pâine.. Multă pâine...

Smardoiul de litoral. Are între 20 și 35 de ani. Burtă respectabilă, construită cu greu și cu mare cheltuială pe bere, mici și cefe de porc. Ah, și pâine.. Multă pâine... ”Frate, mă știi că eu nu sunt pe sărăkie, nu mă uit la bani. Dar îmi place franzela aia proaspătă, de doi lei, de mor. Trei mănânc la o masă”. 


Conduce doar trei mărci auto: benveu, merțan și audi. Opel sau Renault nu, că nu știe cum se pronunță. An de fabricație, între 1995 și 2003. Pentru că ”atunci se făceau mașini adevărate. Coaie, știi cum e? Tanc. Le dau rușine la fraierii cu alea noi”. Ar intra cu mașina și pe plajă, să-l asculte pe ”Regele Salam” direct din portiere, dar nu o face. Nu din bun simț sau din spirit civic. 

Ci pur și simplu pentru că acolo unde ar putea intra, nu e lume care să-l vadă, e plajă sălbatică, iar unde ar putea să-l vadă ”fraiericii”, sunt bariere. Așa că o lasă pe trotuar undeva, nu contează că blochează circulația. ”Doar nu vrei să o duc în parcare. Să plătesc. Țară de kăkat frate. Să vezi cum e în Germania, Spania, Italea, sau pe unde am mai fost. Parchezi unde vrei. Nu ca la noi”.

 Pășește pe plajă, cu telefonul în mână, urmat de ”veața lui” care cară geanta cu prosoape și cu pepenele luat din piață. Nu că e ieftin, dar e natural, de la The Buleni. ”Veața lui” este, depinde de dispoziție sau de buget, fie ”mama la copii” fie ”pofta inimii”. 

El are un short de baie roșu, galben sau portocaliu. Foarte rar bleo. Ținut elegant sub burta în formă de pepene sau obuz, după caz, și până la genunchi, ca să îi pună în evidență picioarele îndelung lucrate la pedalele de ambreiaj, frână și accelerație. Explorează preocupat împrejurimile. Se scarpină la prohab și trage o flegmă în nisip. 

Dacă i se pare că nu-l vede nimeni, se scarpină și în partea din spate. Preocupat, discret, își miroase degetul ca să afle dacă săptămâna asta trebuie să facă baie cu săpun, sau nu. Închiriază un singur șezlong și o umbrelă. ”Stai fă, veața mea (VȚM), tu, pă șezlong, că eu stau mai mult în apă și pormă mă usuc pă nisip. Nu dăm banii la fraieri”. 

Intră în apă până la brâu, se aruncă în valuri, mimează trei mișcări de crawl, cât se uită ”veața”, se urinează și iese. Se așază pe nisip să se usuce. Stă ce stă, dar nisipul începe să irite prin șortul ud, de apă de mare și de pipi. Ce să facă? Să o ridice pe VȚM după șezlong, să o trimită după bere? Nah... e scumpă la ăștia și mai are trei cutii de Kozel, pe barosăneală, în sacoșă. 

Mai bine intră iar în mare. Ghinion. Nu-l mai lasă salvamarii că au crescut valurile și s-au întețit curenții. Păi cum să nu sară la bătaie, cu sărăkiile alea, când pe el îl ustură koorul?


Trimiteți un comentariu

0 Comentarii