Cel mai frumos drum din lume, la aniversare. „Iubite Transfăgărășan, cine nu te-a văzut nu te poate prețui”

Pe 20 septembrie se împlinesc 49 de ani de la inaugurarea Transfăgărășanului. Considerat de către Jeremy Clarkson, fost realizator al emisiunii Top Gear, drept „cel mai frumos drum din lume“, Transfăgărășanul se remarcă prin serpentinele sale și prin peisajul superb.

Drumul face legătura între cele două provincii istorice, Muntenia și Transilvania. Cu o lungime de aproximativ 151 de kilometri, Transfăgărășanul începe în localitatea Bascov (Argeș) și se termină în apropierea localității Cârțișoara (Sibiu).

În data de 10 decembrie 1969, Consiliul de Miniștri a aprobat executarea drumului din Munții Făgăraș, la inițiativa lui Nicolae Ceaușescu. Marele asalt a avut loc la începutul anului 1970, lucrările fiind atribuite trupelor de geniu ale Armatei Române. Astfel, pe 10 martie 1970, Regimentul 52 Alba Iulia începe să lucreze dinspre nord, iar Regimentul 1 Râmnicu-Vâlcea dinspre sud, în zonele montane înalte.
„Iubite Transfăgărășan, cine nu te-a văzut nu te poate prețui”

Între 1970-1974, pentru Transfăgărășan s-au folosit aproximativ 6.250 tone de explozibil, fiind realizat un volum de peste patru milioane metri cubi de rocă.

„Aproape patru ani și jumătate a răsunat în Transfăgărășan canonada a sute de explozii, de cinci ori pe zi, la ore fixe”, spunea col. (r) Nicolae Mazilu, ulterior general de brigadă (r), în cartea sa „Enigma Transfăgărășanului”. Acesta a avut o contribuție majoră la constructia drumului, având comanda Detașamentului de Construcţii Sectorul Nord.

În lucrarea sa, marele comandant si constructor scria: „Transfăgărășanul nu este opera unui șantier, nici a unui detașament militar de construcţii sau regiment de geniu și nici a unui minister, el este opera întregii țări, ajunsă într-un stadiu de dezvoltare când putea să-și permită un asemenea efort”.

În anul 1994, odată cu lansarea cărții sale, Nicolae Mazilu declara: „Parafrazându-i pe frații noștri italieni, mi-aș permite și eu să exclam: <Iubite Transfăgărășan, cine nu te-a văzut nu te poate prețui>, precum și îndemnul: <E păcat să mori fără să fi văzut Transfăgărășanul!>”.

Nicolae Mazilu a murit la vârsta de 86 de ani, la data de 4 februarie 2012, la domiciliul său din Râmnicu Valcea, fiind înhumat în Cimitirul Militar din același oraș.

Străpungerea muntelui, sărbătorită cu flori și șampanie

Pe 7 aprilie 1974, s-a realizat străpungerea Munților Făgăraș, fiind realizată trecerea între sudul Transilvaniei și nordul Munteniei. Pentru realizarea tunelului Capra-Bâlea, care are o lungime de 887 m, s-au folosit 20 tone de dinamită, fiind excavaţi peste 41.000 metri cubi de rocă. Este tunelul din România situat la cea mai mare altitudine.

„În ziua de 7 aprilie 1974, la orele 13,47 după ultima explozie, maistrul Mărcean a văzut conturându-se în față o pată alburie-luminoasă. <Am străpuns muntele!”> a strigat și s-a repezit spre golul ditre stânci acoperit de mase de zăpadă. Făcându-și loc printre nămeți, a ieșit primul dincolo, în fața Lacului Bâlea”, arată colonelul Eugen Boc, în cartea sa „Transfăgărășanul.

Momentul a fost sărbătorit cu flori și șampanie. „La peste 2040 m înălțime, un om i-a apărut în față și i-a oferit un buchet de garoafe roșii. Era nea Grigore, cabanierul de la Bâlea, care aducea învingătorilor de la tunel flori și o sticlă de șampanie, pentru a ciocni în cinstea victoriei”, mai menționează colonelul Eugen Boc.

Transfăgărăşanul ar fi trebuit să poarte numele lui Ceauşescu

Drumul a fost inaugurat la 20 septembrie 1974, fiind prezent și Nicolae Ceaușescu. Deși ar fi trebuit inițial să poarte numele său, acesta a refuzat, iar drumul a devenit Transfăgărășan.

„Această construcție realizată la o asemenea înălțime nu a fost deloc ușoară. Dar faptele au demonstart că nici stâncile, nici înălțimile, nici viscolul, nici ploaia, nici furtuna nu pot împiedica realizarea unei opera mărețe atunci când cei ce și-au propus acest țel sunt hotărâți să înfrângă orice greutăți”, a precizat Nicolae Ceaușescu, cu ocazia inaugurării drumului.

Transfăgărășanul încununează un succes al constructorilor militari și civili al căror efort a mers până la sacrificiu. Unii au plătit cu viața, alții au rămas mutilați. Conform Ministerului Apărării Naționale, pe șantierul Transfăgărășanului au pierit tragic 40 de persoane.

După inaugurare, lucrările au continuat până în anul 1980.

Mesajul unui participant la construcția drumului: „Să iubim cu toată ființa noastră această ctitorie”

Transfăgărășanul are, de câțiva ani, și un imn. Acesta apare pe o placă comemorativă care a fost amplasată la Bâlea Lac. Versurile imnului îi aparțin colonelului (r.) Ion Bratu, participant la construcția Transfăgărășanului.

„Transfăgărășanul vine din istorie, creează istorie și va crea istorie. El este un monument de gând și suflet pe care poporul român l-a înfăptuit într-o epocă de grație a istoriei sale. Să iubim cu toată ființa noastră această ctitorie. Un puternic mesaj pentru generațiile viitoare”, a precizat colonel Ion Bratu pentru „Adevărul” .

Imnul Transfăgărășanului

Oricine-ați fi, de pretutindeni,

veniți în fiecare an

ca să vedeți minunea noastră,

veniți pe Transfăgărășan.

...

El s-a născut din dor fierbinte

ce i-a unit pe frații-frați,

să construiască nouă cale

peste fruntarii de Carpați.

...

Voinici de pe întinsul țării

s-au prins în bătălia grea

cu vitregiile naturii,

cu muntele ce nu ceda.

...

Pe-acolo, unde nici cu gândul

n-ai fi trecut în veci de veci,

ei au trecut sfidând chiar moartea,

ca tu să poți acum să treci.

...

În defileu, sub clar de lună

se văd și azi trudind soldați,

rămași așa, sculptați în stâncă,

cu stânca-n veci îngemănați.

...

Nu s-au lăsat încă la vatră,

veghează-n posturile lor,

și dac` ar fi, la o comandă,

vor face alte trecători.

...

De-aceea, orișicine sunteți,

veniți în fiecare an,

veniți cu toți pe Via-Sacra,

veniți pe Transfăgărășan! (colonel Ion Bratu).