Cum pot rezista strugurii depozitaţi din lunile august-septembrie până în lunile aprilie-mai ale anului urmator, păstrându-şi proprietăţile şi gustul aromat? Este o tehnică binecunoscută la români, dar care nu se mai practică astăzi din cauza invaziei de importuri care a schimbat cursul lucrurilor firești.
Iată însă că în apropiere de Ploiești, oamenii locului încă știu să se bucure de produsele din gospodăriile proprii pe tot parcursul anului.
„Conservarea strugurilor de masă în camere cu ventilaţie naturală se face printr-o metodă tradițioanală, moștenită din generație în generație. Îi conservăm de mult timp, primele documente care vorbesc despre aceasta datează din anul 1927, făcând referire la comuna Udrești, actualmente Tătaru.
Metoda este eficientă numai în cazul strugurilor obținuți în condițiile pedoclimatice ale comunei noastre. S-au făcut experiențe pe struguri proveniți din alte podgorii și s-a constatat că aceștia nu au rezistat. Între anii 1964-1968 au fost construite în localitate două depozite cu răcire naturală şi o capacitate de 150-200 tone fiecare”. (Primăria Tătaru)
Comuna Tătaru a ajuns să fie printre puținele localități, dacă nu unica din țară, care folosește și comercializează struguri de masă autohtoni din luna august pâna în aprilie-mai datorită tehnologiei străvechi. Soiurile de struguri din zonă sunt cu precădere hamburg, ceasla, coarnă, afuzalie.
Din anul 2014, în luna octombrie, aici se organizează „Festivalul Strugurelui” cu dorința de a salva, păstra și promova specificul acestei comunități.
“Vrem să promovăm mai mult această zonă şi tot mai mulţi turişti să vină să o viziteze şi să cumpere struguri direct de la producători”, a declarat Iuliana Mareş, primarul comunei.
Comuna Tătaru este situată în zona dealurilor subcarpatice din Sud-Estul judeţului Prahova, între Valea Buzăului şi Valea Cricovului Sărat, pe drumul judeţean 102R Priseaca-Tătaru-Călugăreni-Mizil, la o distanţă de 48 km de oraşul Ploieşti, reşedinţa judeţului Prahova, 18 km de oraşul Urlaţi şi 18 km de oraşul Mizil.
„Conservarea strugurilor de masă în camere cu ventilaţie naturală se face printr-o metodă tradițioanală, moștenită din generație în generație. Îi conservăm de mult timp, primele documente care vorbesc despre aceasta datează din anul 1927, făcând referire la comuna Udrești, actualmente Tătaru.
Metoda este eficientă numai în cazul strugurilor obținuți în condițiile pedoclimatice ale comunei noastre. S-au făcut experiențe pe struguri proveniți din alte podgorii și s-a constatat că aceștia nu au rezistat. Între anii 1964-1968 au fost construite în localitate două depozite cu răcire naturală şi o capacitate de 150-200 tone fiecare”. (Primăria Tătaru)
Comuna Tătaru a ajuns să fie printre puținele localități, dacă nu unica din țară, care folosește și comercializează struguri de masă autohtoni din luna august pâna în aprilie-mai datorită tehnologiei străvechi. Soiurile de struguri din zonă sunt cu precădere hamburg, ceasla, coarnă, afuzalie.
Din anul 2014, în luna octombrie, aici se organizează „Festivalul Strugurelui” cu dorința de a salva, păstra și promova specificul acestei comunități.
“Vrem să promovăm mai mult această zonă şi tot mai mulţi turişti să vină să o viziteze şi să cumpere struguri direct de la producători”, a declarat Iuliana Mareş, primarul comunei.
Comuna Tătaru este situată în zona dealurilor subcarpatice din Sud-Estul judeţului Prahova, între Valea Buzăului şi Valea Cricovului Sărat, pe drumul judeţean 102R Priseaca-Tătaru-Călugăreni-Mizil, la o distanţă de 48 km de oraşul Ploieşti, reşedinţa judeţului Prahova, 18 km de oraşul Urlaţi şi 18 km de oraşul Mizil.
Strugurii de masă, datorită valorii deosebite dată de conţinutul ridicat de zaharuri uşor asimilabile (glucoză, fructoză), acizii organici, săruri minerale, aminoacizi şi vitamine, sunt foarte solicitaţi pentru consumul în stare proaspătă. Consumul unui kg de struguri de masă furnizează organismului uman 1200 calorii, efectele fiind multiple – redresarea organismului după eforturi, reglarea acidităţii inimii, a sistemului nervos central. Se apreciază, de asemenea, efectul avut asupra organismului uman prin acţiune alcalinizantă (datorită conţinutului mare de acizi, care determină formarea de carbonaţi şi fosfaţi necesari pentrumenţinerea echilibrului acido-bazic), mineralizantă (ca urmare a conţinutului bogat în săruri minerale, ioni de K, Ca, Fe, Mn, Cu), vitaminizantă (conţinut bogat şi variat în vitamine) şi terapeutică (afecţiuni hepatice, stimulator şi protector asupra celulei hepatice etc.). (infohorticultura)
Reportaj de Mădălina Corina Diacoănu
Surse: cunoastelumea.ro, ziarulprahova.ro, primăria Tătaru, infohorticultura
0 Comentarii