ELVEȚIENII AU PLĂTIT. Brânză, berbecuți, lapte, produse gustoase și sănătoase, fabricate în stânele din inima munților nu ajung pe rafturile retailerilor. Primitivismul în care trăiesc oierii din munte, condițiile precare de igienă au condamnat aceste produse să fie folosite doar local, ca monedă de schimb.
Deși avem peste 14 milioane de oi în România, nu găsim nici în restaurante, nici la retaileri, cotlet de berbecuț, și nici brânzeturi. Numărul oilor a crescut din 1989 încoace. Mai mult, avem tradiție, rase bine închegate, dar, în același timp, nu găsești lactate de oaie în retailul modern. Există, de asemenea, o discrepanță între producție, numărul mare de oi și cantitățile de produse puse pe piață. Din estimările noastre,
doar 20% din producția de lapte de oaie a României este colectat de procesatorii autorizați și ajunge pe piața organizată. Restul de 80% se folosește local, fie o consumă producătorul, fie se folosește, primitiv, ca monedă de schimb ne informează agroinfo.ro
O problemă serioasă este că majoritatea stânelor din România sunt neconforme cu legislația europeană în ceea ce privește siguranța alimentară. Condițiile în care se lucrează și se trăiește în stânele din zona montană seamănă mai degrabă cu ele de Ev Mediu. Am pornit de la aceste adevăruri crude și proiectul la care am lucrat în ultimii ani și-a dorit să creeze un lanț valoric, care pleacă de la natură și munte și-i aduce consumatorului final produse de înaltă calitate, spune dr. Ovidiu Spînu, Fundația Open Fields România.
Proiectul "Modele agricole sustenabile pentru zona montană din România", despre care vorbește dr. Ovidiu Spânu a beneficiat de finanțare elvețiană. Guvernul elvețian s-a implicat ca, în trei ani, să modernizeze șase stâne din România. Costul proiectului s-a ridicat la 2,5 milioane de franci elvețieni.
Stânele sunt: Năruja (Vrancea), Tulgheş (Harghita), Farcaşa (Neamţ), Broşteni (Suceava), Bistriţa Bârgăului (Bistriţa-Năsăud) şi Ibăneşti (Mureş). Trecutul a fost șters și acum stânele arată ca niște cabane din lemn, cu toate dotările civilizației.
Proiectul a creat și un brand sub care urmează să fie comercializate produsele procesate din lapte de oaie. Sub Brandul "De la Munte" vor fi comercializate urda, untul, brânza frământată de oaie și cașul. Produsele sub această marcă poartă timbrul de "produs montan".
Au fost implicate, în modernizarea stânelor, patru organizații din țara noastră: Federația Agricultorilor de Munte Dorna, AGROM-RO, ROMONTANA și Fundația Open Fields, iar din partea elvețiană este angrenat Centrul Elvețian pentru Regiunile Montane.
Marți, 15 noiembrie 2016, în prezența ambasadorului Confederației Elvețiene, Excelența Sa Urs Herren, s-a desfășurat, la București, Conferința Finală "Modele agricole sustenabile în zona montană". Cei angrenați în acest proiect au expus tot ce au realizat pentru oierii din munte în cei trei ani de muncă. A fost invitat și ministrul agriculturii, Achim Irimescu, dar, fiind plecat în străinătate, l-a delegat pe Mihai Herciu, director AM – PNDR din Ministerul Agriculturii.
O problemă serioasă este că majoritatea stânelor din România sunt neconforme cu legislația europeană în ceea ce privește siguranța alimentară. Condițiile în care se lucrează și se trăiește în stânele din zona montană seamănă mai degrabă cu ele de Ev Mediu. Am pornit de la aceste adevăruri crude și proiectul la care am lucrat în ultimii ani și-a dorit să creeze un lanț valoric, care pleacă de la natură și munte și-i aduce consumatorului final produse de înaltă calitate, spune dr. Ovidiu Spînu, Fundația Open Fields România.
Proiectul "Modele agricole sustenabile pentru zona montană din România", despre care vorbește dr. Ovidiu Spânu a beneficiat de finanțare elvețiană. Guvernul elvețian s-a implicat ca, în trei ani, să modernizeze șase stâne din România. Costul proiectului s-a ridicat la 2,5 milioane de franci elvețieni.
Stânele sunt: Năruja (Vrancea), Tulgheş (Harghita), Farcaşa (Neamţ), Broşteni (Suceava), Bistriţa Bârgăului (Bistriţa-Năsăud) şi Ibăneşti (Mureş). Trecutul a fost șters și acum stânele arată ca niște cabane din lemn, cu toate dotările civilizației.
Proiectul a creat și un brand sub care urmează să fie comercializate produsele procesate din lapte de oaie. Sub Brandul "De la Munte" vor fi comercializate urda, untul, brânza frământată de oaie și cașul. Produsele sub această marcă poartă timbrul de "produs montan".
Au fost implicate, în modernizarea stânelor, patru organizații din țara noastră: Federația Agricultorilor de Munte Dorna, AGROM-RO, ROMONTANA și Fundația Open Fields, iar din partea elvețiană este angrenat Centrul Elvețian pentru Regiunile Montane.
Marți, 15 noiembrie 2016, în prezența ambasadorului Confederației Elvețiene, Excelența Sa Urs Herren, s-a desfășurat, la București, Conferința Finală "Modele agricole sustenabile în zona montană". Cei angrenați în acest proiect au expus tot ce au realizat pentru oierii din munte în cei trei ani de muncă. A fost invitat și ministrul agriculturii, Achim Irimescu, dar, fiind plecat în străinătate, l-a delegat pe Mihai Herciu, director AM – PNDR din Ministerul Agriculturii.
Sursa: agroinfo.ro
.webp)
.webp)
0 Comentarii