Povestea românului care făcea MINUNI inginerești. A mutat un bloc de 7.600 tone la Alba Iulia

Inginerul Eugeniu Iordăchescu făcea „minuni” inginerești. A mutat un bloc de 7.600 de tone pe distanță de 70 de metri, la Alba Iulia. Inginerul Eugeniu Iordăchescu, cel care a salvat prin translare 12 biserici care urmau să fie demolate din ordinul lui Nicolae Ceauşescu în anii ‘80, a fost autorul unei veritabile ”minuni inginereşti” la Alba Iulia.

 Este vorba despre tăierea în două a unui bloc şi traslarea celor două construcţii pe o distanţă de peste 70 de metri. Povestea românului care făcea „minuni” inginerești.  Eugen Iordăchescu, supranumit şi ”inginerul Raiului”, a decedat în 5 ianuarie 2019. În urmă cu mai bine de 30 de ani, în 1987, acesta a coordonat la Alba Iulia unul dintre cele mai grandioase proiecte inginereşti din acea vreme. Cu tehnologii sută la sută româneşti, un bloc în greutate de peste 7.000 de tone a fost tăiat în două şi translat pe o distanţă de peste 70 de metri.

27 mai 1987, ora 8.35. A fost momentul în care a început mutarea blocului A2, de pe Bulevardul Transilvaniei din Alba Iulia. Întreaga „călătorie” a durat 5 ore şi 40 de minute, pe o axă înclinată de 33 de grade, 50 minute şi 40 de secunde.

Translarea s-a făcut cu o retragere şi în acelaşi timp o distanţiere a celor două tronsoane, de 55 de metri.

Blocul A2 era construit perpendicular pe Bulevardul Transilvania din Alba Iulia, iar inginerii vremii au luat în calcul, iniţial, evacuarea celor 80 de familii şi demolarea imobilului. Soluţia salvatoare a venit de la inginerul Eugen Iordăchescu, de la Institutul „Proiect” Bucureşti.

El este inventatorul metodei translaţiei clădirilor şi cel care a salvat mai multe clădiri (blocuri şi lăcaşuri de cult) de frenezia arhitectonică a lui Nicolae Ceauşescu. A mutat de-a lungul carierei sale 29 de clădiri, dintre care 13 sunt biserici sau mănăstiri.

Înainte de a prezenta cum s-a realizat mutarea propriu-zisă, în urmă cu 26 de ani, trebuie spus că s-a dus muncă de convingere tocmai pe lângă Nicolae Ceauşescu. Una dintre întrebările „tovarăşului“ ar fi fost: „Ce, mă, mutaţi la o parte blocul să se vadă Catedrala Reîntregirii? În cele din urmă, a dat undă verde proiectului.

 

Blocul avea 7.600 de tone

Clădirea de care vorbim avea o greutate de 7.600 de tone, înălţime de 17 metri şi lăţimea de 12 metri. Imobilul a fost ridicat cu ajutorul unor prese puternice, aşezat pe niste cărucioare speciale ce au fost trase pe căile de rulare de nişte trolii programate. In punctele-cheie ale construcţiei au fost montaţi senzori de mare precizie la acea vreme.

Practic, cele două clădiri, rezultate în urma dezlipirii blocului, au fost mutate aproape 70 de metri pe diagonală. Imobilul a fost secționat pe rost, adica pe golul care se lasa între construcţiile foarte lungi.

Fiecare corp al construcţiei a fost susţinut de un cadru purtător, o platformă de beton, care a fost ridicată cu ajutorul unor prese. Platforma era aşezată pe roţi şi se deplasa pe şine, fiind împinsă de dispozitive hidraulice comandate de la un pupitru electric.

Privind în urmă, riscurile nu erau de neglijat. Asta, dacă luăm în calcul că pe toată durata „călătoriei“ locatarii au rămas în apartamente, cu excepţia celor de la parter, iar blocul era conectat la reţelele de apă, gaz, canalizare şi electricitate.

„Exista atunci o teamă legată de faptul că translatarea blocului A2 ar fi implicat costuri mai mari, decât dărâmarea şi reconstruirea. După părerea mea relocarea a 80 de familii ar fi fost mai costisitoare. Important rămâne ceea ce s-a realizat“, povesteşte Mircea Abrudean, cel care conducea la acea vreme

Antrepriza de Constructii Montaj, cea care a executat lucrarea.

Trebuie subliniat că proiectul, utilajele si tehnologia de mutare a blocului au fost 100% româneşti. Cum pe atunci era bine întipărită în memoria colectivă spaima de a cheltui valută, nu s-a apelat la nici un import.

 

Apa nu s-a vărsat

O gospodină mai inspirată a aşezat pe muchia balconului un pahar plin cu apă, demonstrând că mişcarea a fost aşa de lină că nu s-a vărsat niciun picur de apă, deşi a fost cea mai rapidă translare care a avut loc vreodată.

A urmat mutarea celui de-al doilea tronson geamăn.

În final, distanţa dintre cele două tronsoane ale blocului A2 s-a mărit la 55,75 metri, spaţiu suficient pentru încântătoarea esplanadă a B-dului Transilvania, ce desfată ochiul cu noua geografie urbană”, astfel era prezentată în presa vremii marea realizare de la Alba Iulia, potrivit adevărul.ro.