”Se va ajunge iarăși la o societate în care numai elita va ști să scrie și să citească” - Cercetător științific STELIAN DUMISTRĂCEL

Cercetator stiintific al Institutului de Filologie Romana «A. Philippide» si cadru didactic la Departamentul de Jurnalism al Universitatii «Al. I. Cuza», prof. univ. Stelian Dumistracel este unul dintre cei mai cunoscuti si apreciati lingvisti romani. In privinta transformarilor prin care trece limba, considera ca e nevoie de o delimitare a nivelurilor de utilizare a acesteia.

 „Noi privim limba romana ca pe o paine, din care toti trebuie sa manance si toata trebuie sa fie buna. Nu. Unii trebuie sa stie mai mult, altii mai putin, pe grade, in functie de profesia la care aspira”.

– Domnule profesor, este evident faptul ca noua generatie vorbeste mai mult. Totusi, multi afirma ca limba romana este mai saraca. Dumneavoastra, in calitate de specialist in lingvistica, apreciati limba ca fiind acum mai saraca?

– Trebuie sa ne gandim, in primul rand, la procentajul tinerilor printre vorbitorii limbii romane. Nu stiu daca sunt mai mult de o treime. Deci, daca ne-am referi numai la vorbirea lor, am putea spune ca este oarecum unidirectional saracita, intr-adevar, pentru ca au si un vocabular mai simplu si pentru ca este aglomerat cu inovatii lingvistice, cu anglicisme. Dar trebuie sa ne gandim ca acesti tineri se inteleg si cu parintii lor, si la scoala, cu profesorii, si cu prietenii. Spre exemplu, un tanar student la Fizica are un vocabular mai simplu cand vorbeste cu prietenii si un anumit vocabular cand sustine un examen. Acolo vorbeste despre motorul in patru timpi si afla ca anumite cuvinte au o alta semnificatie. Daca ar fi o lume exclusiva a tinerilor, acest lucru ar fi o catastrofa. Oamenii isi schimba limbajul pe masura ce cresc si trec prin diverse experiente, aici referindu-ne si la jargon profesional.

– Odata cu era digitala, limba romana a fost inundata de foarte multe cuvinte preluate din limba engleza. Va supara aceste asa numite englezisme?

– Nu. Depinde insa unde sunt folosite. Pe mine nu ma deranjeaza anglicismele pe care tinerii le folosesc intre ei, pentru ca eu nu sunt obligat sa fiu in mediul lor. Dar, daca un tanar mi s-ar adresa mie prin anglicisme („eu nu fac asta pentru ca nu e cool”), l-as suspecta de lipsa de inteligenta. Exista o zona geografica intre Italia, Franta si Elvetia in care oamenii vorbesc trei limbi. Asadar, daca ei pot vorbi trei limbi, oare noi nu putem folosi doua registre ale vorbirii, unul pentru un interlocutor si altul pentru alt interlocutor? Asta inseamna, de fapt, capacitatea lingvistica si inteligenta.

''Pentru a te integra total intr-o societate trebuie sa-i cunosti foarte bine vocabularul, inclusiv injuraturile''

– Tinerii nu numai ca utilizeaza frazari din limba engleza, dar adopta si folosesc si injuraturi din engleza. Cum injura tinerii de astazi in comparatie cu celelalte generatii?

– Eu nu stiu cum injurau tinerii inainte, cu atat mai putin cum injura acum in limba engleza. Dar stiu ca limba romana a fost caracterizata ca fiind o limba cu un foarte bogat inventar de injuraturi, foarte vulgare. Spre exemplu, nemtii nu pot injura nici pe departe atat de colorat precum o fac romanii. In orice caz, pentru a te integra total intr-o societate trebuie sa-i cunosti foarte bine vocabularul, inclusiv injuraturile.

– Internetul si televiziunile sunt pline de indivizi care nu vorbesc corect. Ce influenta credeti ca au aceste personaje asupra tinerilor?

– Depinde tot de inteligenta, de capacitatea lor de analiza si de reactie lingvistica. Eu cunosc multi tineri care, ascultand o emisiune la radio sau la televizor, cand cineva vorbeste incorect reactioneaza si isi dau seama de greseala, pe cand altii pot sa o adopte si sa gaseasca o justificare: „Asa se spune si la televizor”. Cu siguranta ca tinerii au interesul de a vorbi corect. In cazul in care sustii un interviu si nu vorbesti corect, te pica imediat. Și atunci tu te interesezi: e bine asa sau nu? Asadar, tine de personalitatea vorbitorului daca adopta sau nu aceste forme incorecte din spatiul public.

– Pe langa persoanele care nu scriu si nu vorbesc corect, spatiul public a fost invadat si de manele. Daca acest curent nu ar fi existat, considerati ca tinerii ar vorbi mai corect?

– Influenta manelelor este relativa. Eu detest exprimarea aceea si genul acela de muzica, fara nicio armonie. Arta inseamna sugestie, ceea ce te face sa gusti un lucru, sa meditezi asupra a ceva sau sa apreciezi frumusetea, nu golania si vulgaritatea. Daca sunt unii pe care i-ar putea influenta, se poate. Nu-i putem apara pe toti de toate necazurile.

– In ultimii ani, rezultatele tinerilor la proba de limba romana a bacalaureatului au fost foarte slabe. Majoritatea specialistilor sustin ca rezultatele sunt cauzate de utilizarea excesiva a internetului, platformele de socializare transformand modul in care tinerii vorbesc si modul in care gandesc. Sunteti de acord cu aceasta teorie ?

– Da, aceasta este intr-adevar decaderea limbii uzuale. Mi s-a intamplat ca o studenta sa imi scrie o intreaga lucrare fara sa foloseasca niciun semn diacritic; trei pagini de mana fara diacritice. Deci, este o deformare. Insa toate limbile au avut momente ca acesta. Dar, dincolo de asta, se pastreaza nivelurile. Ramane nivelul superior al limbii, nivelul public formal, care este exemplar, urmat apoi de vorbirea neingrijita a diferitelor medii. In principal, aici vorbim de adecvare, de abilitatea de a vorbi si de a scrie, in functie de mediul in care te afli si, bineinteles, de interlocutor.

"Mi se pare corect ca elevii sa invete sa scrie direct pe calculator, dar sa scrie corect"

– Desi in Romania internetul este considerat cauza greselilor de scriere si de vorbire ale elevilor, in Finlanda exista o propunere ca elevii sa invete sa scrie direct pe calculator. Cum apreciati aceasta propunere a finlandezilor?

– Este foarte buna aceasta propunere. Cand scrie marele public de mana? Niciodata. Eu invat jumatate din scoala primara sa scriu de mana, dupa care nu mai scriu niciodata. Deci, mi se pare corect ca elevii sa invete sa scrie direct pe calculator, dar sa scrie corect. E foarte bine sa invete direct ce trebuie si scrierea de mana sa ramana ca un lux, al unor initiati, al unei elite; imi place ideea aceasta. Nu toata lumea a scris. Multi domnitori romani nu stiau sa scrie, foloseau inelul cu stampila. Asadar, si scrisul de mana poate deveni o ocupatie de elita.

- Utilizarea calculatorului, a internetului, presupune asimilarea, chiar involuntara, a unei mase de informatii. Vrand-nevrand tinerii citesc ceva pe ecranul unui dispozitiv. Putem considera ca citesc astfel mai mult?

- Exista tineri si tineri, unii care citesc mai mult si folosesc internetul pentru dezvoltarea cunostintelor si pentru inteligenta si altii care nu fac asta. Pe internet poti gasi o multime de lucruri, mai multe decat poti gasi in toate cartile dintr-o biblioteca. Este o posibilitate de informare incomparabila, este o minune si aceasta apreciere vine de la un om care o mare parte a vietii a citit carti. Insa totul depinde de modalitatea in care aceasta tehnologie este folosita.

"Avem o presa de titluri"

– In general, oamenii sunt influentati de presa. Ce parere aveti despre limbajul din presa de astazi?

– Limbajul din presa este unul simplificat, din pacate. Avem o presa de titluri, multe ziare s-au tabloidizat si de asta vedem 20 de titluri pe prima pagina. Poate sunt pesimist, dar, dupa modul in care decurg lucrurile, putem vorbi despre teoria evolutiei in spirala, a lui Jean-Baptiste Biot. Peste foarte multi ani se va ajunge iarasi la o societate a brahmanilor, in care numai elita va sti sa scrie si sa citeasca, iar restul vor primi doar comenzi sonore si vizuale, o societate care a functionat in trecut.

– Cum se poate proteja un tinar de acesti factori care ii transforma, ii saracesc limbajul?

– Ei se protejeaza, daca ii intereseaza. Nu exista o reteta unica, insa, in general, tinerilor ar trebui sa li se inculce sentimentul raspunderii personale. Sa nu fie total finantati de parinti, pentru a deveni competenti si performanti in orice fac, inclusiv in vorbire. Nici invatamantul nostru nu este performant din acest punct de vedere, pentru ca elevilor nu li se ofera posibilitatea de a alege, alegeri care sa ii faca sa devina competitivi inca de la inceput.

– Daca v-ati afla in pozitia in care sa puteti modela limba romana, cum ati schimba-o?

– As merge foarte mult pe ceea ce se cheama functionalitate. As fixa niveluri de insusire si de utilizare a limbii romane. Meseria de lingvist mi-a aratat ca jumatate dintre formele discutate de noi astazi se trag din vechime. Asadar, functionalitate. Noi privim limba romana ca pe o paine, din care toti trebuie sa manance si toata trebuie sa fie buna. Nu. Unii trebuie sa stie mai mult, altii mai putin, pe grade, in functie de profesia la care aspira. Daca eu aspir la un post in diplomatie, trebuie sa stiu romana de gradul unu, daca vreau sa fiu administrator, romana de gradul II, iar daca vreau un post de portar, pot sa stiu romana de gradul V.

Carte de vizita:

Reputat lingvist roman, Stelian Dumistracel este cercetator stiintific de gradul I in cadrul Instiutului de Filologie Romana «A. Philippide» din Iasi profesor la Departamentul de Jurnalism si Știintele Comunicarii al Universitatii «Al. I. Cuza». Principalele sale domenii de interes sunt dialectologia, etnolingvistica, sociolingvistica si psiholingvistica, frazeologia, pragmatica lingvistica. Printre multiplele contributii in domeniile mai sus enumerate se numara si reevaluarea, din perspectiva retoricii clasice si a pragmaticii moderne, a statutului „stilurilor functionale” ale limbii romane, pornind de la analiza limbajului publicistic.

Sursa: Cuza Net