Liviu Leonti, un botoşănean de 40 de ani, spune că a găsit secretul recoltelor bogate cu bani puţini şi efort minim. Acesta practică un tip de agricultură numit permacultură, dar deţine şi secretul unor metode inedite de cultivare a legumelor despre care spune că erau folosite inclusiv acum 2.500 de ani.
Satul Orăşeni Deal este un cătun modest aflat la 15 kilometri de municipiul Botoşani. Printre şirurile de case, dincolo de mica clădire care adăposteşte şcoala din localitate, chiar la o răscruce de drumuri, se află o grădină imposibil de trecut cu vederea.
Vrejuri înalte, legume plăcute la vedere şi o explozie de culori, cocoţate pe un soi de straturi gigant împletite din nuiele. Pare o amenajare avant-garde rod al imaginaţiei săteanului, făcută mai mult cu scop peisagistic. Orice localnic ştie însă că este vorba despre ”laboratorul” bio al lui Liviu Lionte un sătean de 40 de ani care spune că a găsit secretul legumiculturii productive şi avantajoase din punct de vedere financiar.
Permacultura o idee revoluţionară
Liviu Lionte este un agricultor neconvenţional. Nu a trăit toată viaţa pe ogoare şi nici nu urmează calea bătătorită a legumicultorilor cu tradiţie din judeţul Botoşani. Tot ceea ce face este altfel în special în agricultură. Pentru săteanul din Orăşeni, agricultura convenţională nu reprezintă în niciun caz o atracţie. El este cel care a adus la Botoşani, un nou concept, numit permacultura. Practic a căutat pe internet o metodă ieftină de a realiza o recoltă cât mai bogată. ” Noi am venit cu un concept nou pentru a economisi costurile de producţie şi mai ales timp şi a fi cât mai eficienţi. Căutam eu şi fratele meu pe internet o metodă diferită de monocultură, care nu mergea foarte bine. Este şi o zonă secetoasă şi nu se obţineau rezultate bune. Aşa că am dat peste acest concept pe care l-am studiat bine, permacultura”, spune Liviu Lionte.
Practic este vorba de crearea unui ciclu natural prin care plantele să se dezvolte de la sine, cu o intervenţie minimă din partea omului. Legumele cresc, se dezvoltă, ajung la maturitate, dau rod. Apoi mor, sunt îngropate de zăpadă. Seminţele sunt lăsate pe loc, la fel ca şi o parte a recoltei neculese iar odată cu venirea primăverii plantele sunt lăsate să se regenereze singure din seminţele lăsate ”în hibernare”. ” Nu se mai răscoleşte pământul, nu se mai ară, nu se mai discuieşte şi nu se mai fac toate operaţiunile clasice. Se urmăreşte a se împuţina munca şi dacă se poate spune aşa şi a economisi timp. Ce nu se recoltează se lasă pe loc şi sămânţa hibernează iar în următorul an se regenerează. În natură totul este ciclic. Dacă învăţăm acest lucru şi mai ales ajungem să respectăm legile naturii, nu are cum să nu iasă”, spune agricultorul botoşănean. Mai mult decât atât acesta spune că respectul pentru natură este important.
Vrejuri înalte, legume plăcute la vedere şi o explozie de culori, cocoţate pe un soi de straturi gigant împletite din nuiele. Pare o amenajare avant-garde rod al imaginaţiei săteanului, făcută mai mult cu scop peisagistic. Orice localnic ştie însă că este vorba despre ”laboratorul” bio al lui Liviu Lionte un sătean de 40 de ani care spune că a găsit secretul legumiculturii productive şi avantajoase din punct de vedere financiar.
Permacultura o idee revoluţionară
Liviu Lionte este un agricultor neconvenţional. Nu a trăit toată viaţa pe ogoare şi nici nu urmează calea bătătorită a legumicultorilor cu tradiţie din judeţul Botoşani. Tot ceea ce face este altfel în special în agricultură. Pentru săteanul din Orăşeni, agricultura convenţională nu reprezintă în niciun caz o atracţie. El este cel care a adus la Botoşani, un nou concept, numit permacultura. Practic a căutat pe internet o metodă ieftină de a realiza o recoltă cât mai bogată. ” Noi am venit cu un concept nou pentru a economisi costurile de producţie şi mai ales timp şi a fi cât mai eficienţi. Căutam eu şi fratele meu pe internet o metodă diferită de monocultură, care nu mergea foarte bine. Este şi o zonă secetoasă şi nu se obţineau rezultate bune. Aşa că am dat peste acest concept pe care l-am studiat bine, permacultura”, spune Liviu Lionte.
Practic este vorba de crearea unui ciclu natural prin care plantele să se dezvolte de la sine, cu o intervenţie minimă din partea omului. Legumele cresc, se dezvoltă, ajung la maturitate, dau rod. Apoi mor, sunt îngropate de zăpadă. Seminţele sunt lăsate pe loc, la fel ca şi o parte a recoltei neculese iar odată cu venirea primăverii plantele sunt lăsate să se regenereze singure din seminţele lăsate ”în hibernare”. ” Nu se mai răscoleşte pământul, nu se mai ară, nu se mai discuieşte şi nu se mai fac toate operaţiunile clasice. Se urmăreşte a se împuţina munca şi dacă se poate spune aşa şi a economisi timp. Ce nu se recoltează se lasă pe loc şi sămânţa hibernează iar în următorul an se regenerează. În natură totul este ciclic. Dacă învăţăm acest lucru şi mai ales ajungem să respectăm legile naturii, nu are cum să nu iasă”, spune agricultorul botoşănean. Mai mult decât atât acesta spune că respectul pentru natură este important.
Plantele sunt ridicate pe o serie de straturi FOTO Cosmin Zamfirache
”Intervenţia omului trebuie să fie minimă. Fără chimicale şi materiale de sinteză, compuşi şi aşa mai departe. Totul cât mai aproape de natură”, precizează aceasta. De altfel în grădina sa, Liviu Lionte nu are decât piatră, pământ şi lemn. O adevărată ”junglă” vegetală pe care o lasă să se dezvolte de la sine şi să dea roade. Rezultatele sunt uluitoare. Totodată beneficiile sunt uluitoare atât pentru om cât şi pentru mediul înconjurător. ”Nu este nimic sintetic. Totul este natural. Se restabileşte, mai precis, echilibrul natural pe care omul l-a stricat.”, spune Lionte.
”Roade ca în cărţile de poveşti”
După ce s-a convins că acesta este drumul de urmat, Liviu Lionte s-au pus pe treabă în 2014. După doar doi ani de permacultură, într-o grădină obişnuită de mai bine de trei sute de metri pătraţi, Liviu Leonti a crescut cu succes, lăsând pur şi simplu plantele să se dezvolte singure, cu intervenţii minime de toaletare şi plivire, o cultură impresionantă de ardei, roşii, castraveţi,dovlecei,soia,cartofi şi multe alte legume. La prima vedere grădina botoşăneanului pare ciudată. Straturi uriaşe, lungi de aproape 10-12 metri şi înalte de peste 40 de centimetri, cu pământ strâns în ”ghivece” uriaşe de nuiele împletite, adăpostesc trufandale şi bunătăţi pârguite. Pentru a nu creşte în toate direcţiile, plantele sunt dirijate cu ajutorul tot a unor împletituri din nuiele.
”Este extraordinar ce a ieşit într-un timp foarte scurt. Sunt roade ca în cărţile de poveşti. Şi doar aprofundând ciclul naturii. Lăsând-o să-şi facă treaba. Fără să o forţeze nimeni. A fost un pariu cu mine, cu natura, pe care ne-a lăsat să-l câştigăm. Am oferit respect şi atenţie, iar ea ne-a oferit roade.”, precizează agricultorul botoşănean. Acesta spune totodată că deja foarte mulţi oameni care trec sau aud de grădina sa ”Science Fiction” îi bat la poartă curioşi. ”Am destui oameni care vin să cumpere legume. Prima dată sunt curioşi, apoi se convind singuri că este vorba de ceva extraordinar. Nu este nimic artificial aici. Doar ce oferă natura. Îi las să se plimbe şi să culeagă cu coşul, ce vor ei.”, spune Lionte.
Citiți mai multe pe Adevarul.ro
0 Comentarii