ȘOCANT. Cu ce se ocupau soții Iohannis în anii 90? TRAFIC DE COPII... ACUZAȚII GRAVE

Un clip care face furori pe retelele de socializare prezinta ADEVARUL despre familia Iohannis. Cu ce se ocupau prin anii 90…. Familia Johannis lucra extrem de eficient și profesionist: avea acces foarte rapid la informații, avea o mare putere de convingere și de persuasiune, inventa povești lacrimogene pentru a determina familiile să-și părăsească odraslele,

 deținea spații de locuință de tranzit pentru bebelușii care urmau să fie trimiși în Canada (unii erau ținuți în coșuri de nuiele).

Lăcomie și blestem

În timp ce Klaus Johannis se îmbogățea din trafic de copii (și acum deține în cont 9000 de dolari din 1990, potrivit declarației sale de avere), o familie din Rășinari, pe nume Iliuț trăiește și astăzi o mare dramă. Mioara Iliuț nu mai știe de 24 de ani de soarta celor 3 copilași, luați din sânul familiei, de Johannis. Bunica copiilor a murit acum doi ani, blestemându-i pe soții Johannis pentru că au mințit-o, înșelat-o și pentru ca au refuzat să-i dea vești din Canada despre nepoții săi. Iohannis a refuzat toți acești ani să ofere date despre soarta copiilor. Nimeni nu știe unde sunt, dacă mai trăiesc, dacă familia adoptivă a avut grijă de ei in toți acești ani. Familia Iliuț a făcut nenumărate demersuri pentru a afla ce se întâmplă cu micuții, la toate niveluri, de la poliție la Parchetul General, de la comisia pentru drepturile omului din Parlamentul României la Președinție. Atât Ion Iliescu cât și Traian Băsescu au cunoștință de drama familiei Iliuț.

Dar nimeni din țara asta, nici o autoritate a statului nu a făcut o anchetă pentru a putea înștiința acești oameni sărmani despre situația copiilor traficați de Klaus Johannis. Bunica micuților a murit neîmpăcată cu sine că nu a reușit să afle dacă sunt bine sau nu nepoții săi. Povestea Drama familiei Iliuț a început în noaptea de 11 iunie 1990. Întreaga tragedie ne este povestită de Mioara Iliuț, mătușa copiilor adoptați: “Cei doi soți, Vasile de 29 de ani și Elena de 27, au fost la o nuntă în acea seară, în sat, la Rășinari. Au dansat toată noaptea, s-au distrat, nimic nu putea să ne spună că se poate întâmpla așa ceva. Când s-au întors acasă, a început scandalul. Totul, se pare din cauza geloziei. Ea a dansat cu unul care nu i-a convenit soțului. Am înțeles că au băut ceva mai mult, au baut și multă cafea, erau aproape drogați. S-au certat rău acasă și s-au luat la bătaie. Se pare că ea a aruncat prima o sticlă de bere înspre el și l-a lovit în spate scrie vocea.net

El a răspuns și a aruncat cu altă sticlă înspre ea și a lovit-o direct în jugulară. A murit după 6 ore. Când a văzut asta, s-a sinucis prin spânzurare”, ne-a relatat, încă afectată Mioara Iliuț, sora criminalului. Tragedia unora, îmbogățirea altora La 3 zile după tragedie, când morții deabia fususeră puși în groapă, Carmen și Klaus Johannis, împreună cu o familie de canadieni, s-au prezentat la poarta Mioarei Iliuț. “Ne-au cerut să dăm spre adopție cei 3 copii rămași orfani, că o să le fie mult mai bine în Canada. Eu eram cu băiatul meu în brațe și mi-au cerut să- l dau și pe el, că noi suntem săraci, că nu avem ce să le dăm de mâncare. Dar noi aveam tot ce ne trebuia: 6 camere de locuit, 2 cai, 2 porci”, ne-a mai spus Mioara Iliuț. Ea ne-a relatat că s-a speriat că-i ia copilul: “Carmen Johannis mi-a luat în brațe copilul în brațe și era foarte încântată pentru că era cu bucle blonde. Avea toate informațiile necesare. Știa că sunt în divorț și insista că nu am cu ce să-l cresc. Am scăpat de ei în ziua aceea.

Dar apoi au venit la noi în fiecare zi și insistau să le dăm nepoții spre adopție, să le dăm certificatele de naștere ale copiilor. Pe Mica (nr.mama) au mințit-o că și ei a avut un copil și l-au dat spre adopție, că ii era mai bine în Canada. Am aflat târziu că soții Johannis nu au avut copii”, ne mai povestește doamna Iliuț. Complicitatea instanței În sentița dată, Tribunalul Sibiu arată că “ în ce-i privește pe înfietori, în cauză sunt îndeplinite prevederile art.4 din legea nr.11/1990. S-au depus toate actele vizând starea lor materială, starea sănătății, fizică și psihică, condițiile de locuit, viața de familie, locul de muncă, motivația înfierii. Analizând toate aceste date, tribunalul conchide că înfietorii pot asigura minorilor înfiați condiții optime pentru întreținerea și creșterea copiilor”. O decizie judecătorească cel puțin suspectă, chiar ținând cont de acele vremuri tulburi de imediat de după Revoluție. În primul rând putem ridica un semn de întrebare legat de perioada extrem de mică în care s-a întocmit dosarul de adopție (5nici măcar 2 luni de zile de la data în care copii au rămas orfani). Rudele nici nu au apucat să le facă soților Iliuț pomana de o jumătate de an (părinții micuților au murit pe 11 iunie), iar sentința definitivă pentru adopție s-a dat pe 14 august 1990.

Ciudat este cum au reușit autoritățile să întocmească dosarul social al părinților adoptivi, luându-se în considerarea doar actele depuse la dosar de soții canadieni (cine le-a verificat autenticitatea?) care au demonstrat că au o situație materială bună, că sunt sănătoși fizic și psihic, că există o motivație solidă pentru această adopție. Cu atât mai dubioasă este decizia judecătorească, în privința așa zisei motivații serioase introduce la dosar de soții canadieni, cu cât cei doi aveau deja doi copii. Oare de ce mai vroiau să adopte încă patru? În general, cea mai bună motivație acceptată de legislația românească și internațională este dorința unor părinți de a adopta un copil în condițiile în care nu pot avea unul din cauze de sănătate (infertilitate, lipsă de virilitate). De aceea ne putem întreba, oare de ce nu au adoptat copiii familia Johannis, știut fiind faptul că domnul primar este steril? Traficarea copiilor=20 000 de dolari Singura explicație, susținută de sursele noastre, este motivația financiară, ei încasând 20 000 de dolari 8(vezi articolele publicate de Justițiarul).

Klaus Johannnis, a recunoscut în anul 2000, când a candidat pentru primul mandat de primar al Sibiului, că a primit cadouri de la familia canadiană. Dar și așa, legea adopțiilor din 1990 interzicea primirea de foloase necuvenite din procese de adopții de copii. Interesant este faptul că și azi apare în declarația de avere a lui Johannnis suma de 9000 de dolari, depusă la bancă din 1990. De unde avea oare acești bani, el fiind la acea vreme un simplu profesor de fizică, iar soția lui,profesoară de engleză, iar părinții săi erau doar simpli muncitori? Mai mult, în 1992 , potrivit Justitiarul.ro, Klaus Johannis își cumpără prima casă (din cele 6 adeținute în prezent), cu 75 000 de mărci germane. Căutările disperate ale familiei Iliuț Dar să revenim la drama familiei Iliuț. După ce copii au fost dați în adopție și iau drumul Canadei, începe a două perioadă din tragedia acestor oameni. Mătușa copiilor ne-a declarat că Mica (n.r.bunica) a acceptat adopția cu condiția ca nepoții săi să vină în fiecare an, în vacanță, în țara, la casa lor părintească. Când a văzut că nu primește nicio veste din Canada, Maria Iliuț a început să trimită scrisori la adresa pe care le-au lăsat-o canadienii.

Dar toate scrisorile trimise, timp ce mai mulți ani (vreo 100 după cum ne-a declarat Mioara Iliuț) s-au întors, ceea ce denotă faptul că adresa era falsă. Pentru că nu știa nimic de copii, “Mica”, împreună cu fiica sa (mătușa copiilor) s-a dus acasă la familia Johannis. “De fiecare dată când i-am căutat, au fugit de noi. La un moment dat, am găsit-o pe scările blocului pe Carmen, dar a luat-o la goană și l-a sunat pe Klaus. El a ieșit la noi și a început să ne injure. Mica l-a întrebat unde sunt copii, dați-ne un semn de viață de la ei. Paștele mamei voastre de sărăntoci!, acesta a fost răspunsul. Și i-a dat un șut în fund lui Mica. Așa de fiecare dată când îi căutam și le ceream socoteală , ne făceau în toate felurile, ne amenințau că vedem noi ce pățim”, s-a destăinuit Mioara Iliuț. Văzând că nu obține nicio veste despre copii, “Mica” a trimis memorii la toate instituțiile statului: Poliție, Parchetul General, Parlament, Președinție. Au luat la cunoștință de acest caz Ion Iliescu și Traian Băsescu, dar nu s-a făcut nimic pentru a-i găsi pe copii.