Clanurile interlope din vestul României au învățat repede să-și spele banii și au ales să investească în afacerile imobiliare. De la cămătărie la imobiliare a fost un pas mic pe care l-au trecut cu ajutorul victimelor aflate la limita supraviețuirii sau constrânse de o anumită situație.
Clanurile s-au îmbogățit într-un timp foarte scurt deoarece au reușit să pună mâna pe importante clădiri din Timișoara folosindu-se de acte false, cămătărie, șantaj. Procurorii nu au reușit să țină sub control acest fenomen, care este estimat la zeci de milioane de euro.
Cum au racolat victimele
Pe 17 martie 2017 procurorii DIICOT au destructurat un grup de crimă organizată din Timișoara care se ocupa cu cămătărie, înșelăciune, evaziune fiscală și spălare de bani. Grupul s-a format încă din 2010 și la el au aderat aproximativ 20 de persoane care au profitat de oamenii săraci și le-au luat imobilele cu forța sau prin înșelăciune.
„În cauză, există suspiciunea rezonabilă că în perioada 2010-2017 s-a constituit un grup infracțional organizat de mari dimensiuni, care a acționat coordonat pe raza municipiilor Timișoara și Suceava, având ca scop desfășurarea de activități infracționale constând în acordarea de împrumuturi de sume de bani, prin contracte perfectate „ad validatem”, în conținutul cărora erau disimulate și dobânzile aferente sumelor împrumutate.
Contractele de împrumut erau perfectate cu obligația persoanelor împrumutate de a oferi garanții imobiliare solide. În cazul in care persoanele împrumutate nu rambursau la termen debitul contractat se demara procedura executării silite, în regim de urgență. Sumele de bani împrumutate și dobânda perceputa erau preluate, atât cash cât și prin virament bancar de către cămătari sau erau preluate prin intermediul persoanelor din anturajul acestora”, arată procurorii DIICOT într-un comunicat de presă.
Cămătarii nu acceptau sub nicio formă ca victimele să-și vândă singure proprietățile la valoarea lor reală pe piața imobiliară, ci scopul lor era să le ia casele și să-i lase pe drumuri.
„Scopul clar conturat al grupării era de la bun început deposedarea victimelor de bunurile imobile cu care aceștia garantau împrumuturile contractate, prin instituirea de dobânzi mari, la termene de scadență foarte scurte, lucru care făcea ca victimele să fie în imposibilitatea de a plăti dobânzile percepute de cămătari. Unele victime suferinde de boli incurabile, fiind fără venituri, au fost puse în situația de a fi executate silit din propriile locuințe pentru că nu au mai fost în măsură să achite dobânzile percepute”, mai arată anchetatorii.
Pe lângă faptul că victimele rămâneau fără bunuri, acestea primeau numeroase amenințări de la membrii grupului infracțional sau chiar erau agresați fizic dacă se opuneau. Cămătarii racolau victime din rândul populației lipsită de posibilități financiare. Oamenii nu se informau și nu conștientizau riscurile, ajungând victime sigure ale interlopilor.
Cine controlează vestul țării
Din anii 90 și până în prezent, vestul țării a ajuns să fie controlat de interlopi. Nu degeaba se spune că cel mai bogat interlop din Banat este chiar Ionel Carpaci. Acesta este dat în urmărire internațională după ce în 2016 a primit o pedeapsă de 7 ani și două luni de închisoare pentru mai multe tunuri imobiliare pe care le-a dat în Timișoara. Mai exact, acesta a fost condamnat pentru că a folosit acte false ca să pună stăpânire pe anumite proprietăți private sau pe terenuri ale Primăriei.
După ce a obținut cetățenia germană și-a schimbat numele în Ionel Sander și chiar dacă se știe că se ascunde în Germania, Poliția română n-a reușit nici până astăzi să-l prindă. Probabil pentru că e un personaj influent în România – cele mai importante vile din Timișoara (cu valoare istorică) sunt deținute de el. Chiar o anchetă a Primăriei Timișoara a scos la iveală faptul că Ionelaș Cârpaci ar avea 144 de vile în Timișoara, multe obținute pe căi ilegale. Clanul Cârpaci și-a permis chiar să evacueze câteva spitale din județ deoarece ei dețineau vilele. Totuși, niciodată n-au reușit să dovedească proveniența banilor.
Un fost judecător din județ și-a făcut curaj și a vorbit despre modul în care a reușit clanul Cârpaci să se îmbogățească din afaceri cu statul:
„Știu că sunt judecători care au primit sume bune din mâna acestor țigani, pentru că au dat câștig de cauză”, susține Carmen Obârșanu, care între timp a ajuns avocat, transmite digi24.ro.
Memorabilă rămâne nunta din 2015, când clanul Cârpaci a paralizat tot orașul Timișoara cu bolizii lor, de la Ferrari până la BMW X6, Audi A8, Lamborghini. Nunta a fost între Sherif Cârpaci, nepoata lui Ionelaș Cârpaci, și Samuel Cârpaci, nepotul lui Grado Cârpaci (zis Ministrul de Finanțe). Samuel avea la vremea respectivă 18 ani, iar mireasa doar 17 ani. Imagini de la nuntă puteți urmări în acest material video:
Asta nu i-a oprit pe interlopi să scoată la vedere tot aurul, tot luxul din vile, iar la nuntă au cântat mulți maneliști celebri din România. Romii și-au etalat luxul, dar instituțiile statului nu s-au deranjat să-i verifice și să vadă de unde au toată această putere financiară.
E într-adevăr un vest sălbatic în România, unde instituțiile statului sunt paralizate în mâinile interlopilor. Sau poate că fiecare își are propriile interese, în timp ce zeci de oameni rămân fără locuințe.
Sursa: crimemoldova.com
.jpg)
.webp)
0 Comentarii