Cel puțin o dată pe an, sunt chemat pe rând la șapte bănci pentru actualizarea datelor personale cu semnătură olografă. De șapte ori, în luni diferite, trebuie să te duci personal și să semnezi pentru reactualizare. Dacă nu te duci, te trezești că nu mai ai acces la conturi. Aici ne aduce actuala legislație, sau lipsa ei,
pentru că băncile nu au legislația care să permită să semnăm la distanță, a explicat Mihai Matei, președinte ANIS – Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii la o conferință organizată marți informeaza hotnews.ro
Mi-am înscris copiii la liceu anul acesta. Am stat 8 ore la cozi ca să depun acte, să completez hârtii cu pixul. Dacă aveam reglementată semnătura electronică făceam asta din fotoliul din sufragerie, nu așteptând 8 ore la cozi, a mai spus șeful ANIS.
E evident că legislația veche de peste 20 de ani trebuie refăcută. Nu doar pentru ca băncile să nu te mai cheme fizic la ghișeu ca să-ți faci actualizarea datelor. Și nici ca să-ți înscrii copiii la școală fără să aștepți câte 8 ore la cozi, ci din rațiuni mult mai pragmatice.
„Eu mă uit la multe alte industrii, dincolo de sistemul bancar. Gândiți-vă la cozile din vămi despre care tot vedem că se vorbește la televizor. Transportatorii noștri trebuie să semneze o grămadă de documente când trec prin vămi. Imaginați-vă că șoferul ar avea o aplicație, o astfel de semnătură electronică: cât de mult s-ar fluidiza traficul? Sau gândiți-vă că vă schimbați furnizorul de gaze, de energie electrică, de telefonie și nu ar mai fi nevoie de completat tot felul de formulare și că s-ar rezolva totul din fotoliu, semnând electronic documentele”, spune și executivul Confeederației Concordia, Radu Burnete.
”Trebuie să construim niște sisteme simple prin care până și unor oameni care nu sunt foarte educați digital sau nu sunt nativi digitali să le fie relativ ușor să interacționeze cu firmele sau cu autoritățile”, mai spune Burnete.
Unde suntem în momentul actual.
Au existat mai multe tentative de modernizare a legislației semnăturii electronice. Toate au fost blocate sau abandonate în Parlament.
După eforturi care au durat aproape un an există un proiect de lege la Senatcare a trecut printr-un proces extrem de transparent cu cei de la Ministerul Cercetări și Digitalizării, cu Autoritatea pentru Digitalizarea României, cu reprezentanți ai mediului de afaceri, și cu asociațiile de profil relevante.
Pe scurt, un proces transparent și dus cu bună crediță. S-a ajuns la un compromis acceptat de toate părțile implicate. Ar fi fost un pas înainte, care ar fi anulat drumurile la ghișee pentru actualizările datelor și nu doar atât. Numai că....
ADR, cea care ar trebui să fie vârful de lance al digitalizării a depus vreo 200 de amendamente prin care nu doar că blochează activitatea comisiei de specialitate din Senat, dar (dacă sunt incluse) readuce legea în stadiul în care e acum.
Pe lângă ușurință și accesibilitate crescută, ar crește eficiența cu care lucrăm, crește productivitatea și asta, cumulat la nivel macroeconomic se va vedea și în PIB, spun reprezentanții industriei. Cu cât digitalizăm mai mult, cu atât avem o economie mai puternică.
„Suntem foarte îngrijorați pentru că vedem încercări de tergiversare și o tentativă clară de a bloca această inițiativă care are o miză extrem de importantă”, explică șeful ANIS.
Atâta timp cât oamenii nu vor avea instrumente simple de a semna, nu vom vedea digitalizare
Este simplu, pentru că nu se vor putea încheia contracte online, fie între mediul privat și mediul privat, fie între cetățeni și sectorul public, fie între cetățeni și mediul privat, mai spune Mihai Matei.
Discutăm de o piață de 50 de milioane de euro anual, controlată de 5 jucători. Dacă s-ar „democratiza” semnătura electronică, unii ar pierde mulți bani
În acest moment, piața semnăturilor calificate e ocupată de circa 5 jucători care controlează cele 50 de milioane de euro care se învârt anual acolo. În România sunt circa un milion de persoane care și-au cumpărat semnătură calificată. Pentru a putea deveni furnizor de asemenea semnătură, costul este undeva în jur de 500.000 euro, bani pe care dacă ești un startup tehnologic nu ți-l permiți.
Ceea ce propunea legea asta nouă era ca, în anumite condiții, semnătura avansată și semnătura electronică simplă să aibă valoare juridică de semnătură olografă sau echivalentă semnăturii olografe. Noile propuneri de amendamente nu mai recunosc niciun fel de valoare pentru semnătura simplă.
Deocamdată Comisia de specialitate nu a înaintat raportul pe proiectul de lege. Ultimul anunț de pe site este aprobarea plenului Senatului pentru extinderea termenului de acceptare tacită până în 3 noiembrie.
Vezi aici lista amendamentelor depuse
Mi-am înscris copiii la liceu anul acesta. Am stat 8 ore la cozi ca să depun acte, să completez hârtii cu pixul. Dacă aveam reglementată semnătura electronică făceam asta din fotoliul din sufragerie, nu așteptând 8 ore la cozi, a mai spus șeful ANIS.
E evident că legislația veche de peste 20 de ani trebuie refăcută. Nu doar pentru ca băncile să nu te mai cheme fizic la ghișeu ca să-ți faci actualizarea datelor. Și nici ca să-ți înscrii copiii la școală fără să aștepți câte 8 ore la cozi, ci din rațiuni mult mai pragmatice.
„Eu mă uit la multe alte industrii, dincolo de sistemul bancar. Gândiți-vă la cozile din vămi despre care tot vedem că se vorbește la televizor. Transportatorii noștri trebuie să semneze o grămadă de documente când trec prin vămi. Imaginați-vă că șoferul ar avea o aplicație, o astfel de semnătură electronică: cât de mult s-ar fluidiza traficul? Sau gândiți-vă că vă schimbați furnizorul de gaze, de energie electrică, de telefonie și nu ar mai fi nevoie de completat tot felul de formulare și că s-ar rezolva totul din fotoliu, semnând electronic documentele”, spune și executivul Confeederației Concordia, Radu Burnete.
”Trebuie să construim niște sisteme simple prin care până și unor oameni care nu sunt foarte educați digital sau nu sunt nativi digitali să le fie relativ ușor să interacționeze cu firmele sau cu autoritățile”, mai spune Burnete.
Unde suntem în momentul actual.
Au existat mai multe tentative de modernizare a legislației semnăturii electronice. Toate au fost blocate sau abandonate în Parlament.
După eforturi care au durat aproape un an există un proiect de lege la Senatcare a trecut printr-un proces extrem de transparent cu cei de la Ministerul Cercetări și Digitalizării, cu Autoritatea pentru Digitalizarea României, cu reprezentanți ai mediului de afaceri, și cu asociațiile de profil relevante.
Pe scurt, un proces transparent și dus cu bună crediță. S-a ajuns la un compromis acceptat de toate părțile implicate. Ar fi fost un pas înainte, care ar fi anulat drumurile la ghișee pentru actualizările datelor și nu doar atât. Numai că....
ADR, cea care ar trebui să fie vârful de lance al digitalizării a depus vreo 200 de amendamente prin care nu doar că blochează activitatea comisiei de specialitate din Senat, dar (dacă sunt incluse) readuce legea în stadiul în care e acum.
Pe lângă ușurință și accesibilitate crescută, ar crește eficiența cu care lucrăm, crește productivitatea și asta, cumulat la nivel macroeconomic se va vedea și în PIB, spun reprezentanții industriei. Cu cât digitalizăm mai mult, cu atât avem o economie mai puternică.
„Suntem foarte îngrijorați pentru că vedem încercări de tergiversare și o tentativă clară de a bloca această inițiativă care are o miză extrem de importantă”, explică șeful ANIS.
Atâta timp cât oamenii nu vor avea instrumente simple de a semna, nu vom vedea digitalizare
Este simplu, pentru că nu se vor putea încheia contracte online, fie între mediul privat și mediul privat, fie între cetățeni și sectorul public, fie între cetățeni și mediul privat, mai spune Mihai Matei.
Discutăm de o piață de 50 de milioane de euro anual, controlată de 5 jucători. Dacă s-ar „democratiza” semnătura electronică, unii ar pierde mulți bani
În acest moment, piața semnăturilor calificate e ocupată de circa 5 jucători care controlează cele 50 de milioane de euro care se învârt anual acolo. În România sunt circa un milion de persoane care și-au cumpărat semnătură calificată. Pentru a putea deveni furnizor de asemenea semnătură, costul este undeva în jur de 500.000 euro, bani pe care dacă ești un startup tehnologic nu ți-l permiți.
Ceea ce propunea legea asta nouă era ca, în anumite condiții, semnătura avansată și semnătura electronică simplă să aibă valoare juridică de semnătură olografă sau echivalentă semnăturii olografe. Noile propuneri de amendamente nu mai recunosc niciun fel de valoare pentru semnătura simplă.
Deocamdată Comisia de specialitate nu a înaintat raportul pe proiectul de lege. Ultimul anunț de pe site este aprobarea plenului Senatului pentru extinderea termenului de acceptare tacită până în 3 noiembrie.
Vezi aici lista amendamentelor depuse
.webp)
0 Comentarii