„Până chică apă din grindă!”. Atât frământă aluatul de pită Maria Ranf, o gospodină desăvârșită din Alămor și o prezență constantă în Piața Volantă Transilvania. I-am trecut pragul datorită campaniei „Produs în Sibiu”, alături de Andreea Dobrotă, ambasador al campaniei. Maria Ranf ne-a primit cu zâmbetul pe buze și cu aluatul gata de frământat.
Deschisă și cu o desagă plină de povești, ne-a destăinuit povestea sa, ce are la bază vechi rețete învățate de la mama și bunica ei. Secretul pitei de Alămor, satul său, stă în dragoste, multă muncă și dedicare informeaza sibiu100.ro
Maria și Ioan Ranf sunt doi gospodari recunoscuți în județul Sibiu. De mulți ani vin la Piața Transilvania, iar oamenii ce le gustă pita nici că se mai despart de ea.
Pita de la Fegu – după cum i se spune în sat lui Ioan -, a fost atestată ca produs tradițional.
O zi în gospodăria familiei Ranf
O zi în gospodăria familiei Ranf începe devreme, înainte cu mult de răsăritul soarelui, și se încheie după apus.
„Seara facem plămădeala, înmuiem aluatul, pe la 22.30. Dimineață pe la 3-4 ne trezim. Dimineața, numai la noi arde becul în tot satul, nu găsești o lumină. Câinii latră și noi lucrăm! Frământăm pita, se dospește, la cuptor, după-amiaza e gata! Trebuie multe ore să facem pașii! Nu e o rețetă scrisă, trebuie să simțim aluatul și să îl vedem!”, spune Maria Ranf.
Gospodinei nu îi trebuie tehnologie. Știe câtă făină îi trebuie pentru 30 de pite, simte „la mână” cât aluat să ia pentru fiecare. „Am foarte mulți sibieni care vor să mănânce sănătos. Ca să se convingă că nu îi păcălim, i-am invitat să vină la noi! Am avut un domn aici, de zece ani cumpără de la noi. A intrat și s-a uitat, zice: Dar unde aveți gazul? Nici cântar? Am zis că nu avem tehnologie! Și a zis că: „No, asta e pita mea!”, povestește gospodina.
„Pentru mine nu e o muncă!”
Maria Ranf face totul cu plăcere și mărturisește că, deși muncește mult, nu simte oboseala.
„Pentru mine nu e o muncă! Mai aud câte o femeie care zice: „Mai bine fac un copil, decât să frământ o troacă!”. Eu numai mă joc, că îmi place! Mi-e drag ceea ce fac!”.
“Om bun”
De curând, Maria Ranf a deschis și un punct gastronomic local, numit „Om Bun”.
„Fii bun ca pita caldă! De asta avem noi nevoie în ziua de ai! Fii bun, că nu te costă nimic! La noi numai oameni buni vin aici! Îi omenesc, îi răsfăț, mă strâng în brațe și îmi spun că sunt om bun! Niște turiști din America au zis să îi pun numele așa. Am avut oameni foarte cumsecade care au auzit de noi, ca din familie. La plecare plângem împreună. Ultima a fost o doamnă din Australia, care a spus că revine ca la sora ei! Așteptăm oamenii aici mereu, îi învățăm să facă pită, de Crăciun tăiem împreună porcul, facem cârnați!”, spune Maria Ranf.
Maria și Ioan Ranf sunt doi gospodari recunoscuți în județul Sibiu. De mulți ani vin la Piața Transilvania, iar oamenii ce le gustă pita nici că se mai despart de ea.
Pita de la Fegu – după cum i se spune în sat lui Ioan -, a fost atestată ca produs tradițional.
O zi în gospodăria familiei Ranf
O zi în gospodăria familiei Ranf începe devreme, înainte cu mult de răsăritul soarelui, și se încheie după apus.
„Seara facem plămădeala, înmuiem aluatul, pe la 22.30. Dimineață pe la 3-4 ne trezim. Dimineața, numai la noi arde becul în tot satul, nu găsești o lumină. Câinii latră și noi lucrăm! Frământăm pita, se dospește, la cuptor, după-amiaza e gata! Trebuie multe ore să facem pașii! Nu e o rețetă scrisă, trebuie să simțim aluatul și să îl vedem!”, spune Maria Ranf.
Gospodinei nu îi trebuie tehnologie. Știe câtă făină îi trebuie pentru 30 de pite, simte „la mână” cât aluat să ia pentru fiecare. „Am foarte mulți sibieni care vor să mănânce sănătos. Ca să se convingă că nu îi păcălim, i-am invitat să vină la noi! Am avut un domn aici, de zece ani cumpără de la noi. A intrat și s-a uitat, zice: Dar unde aveți gazul? Nici cântar? Am zis că nu avem tehnologie! Și a zis că: „No, asta e pita mea!”, povestește gospodina.
„Pentru mine nu e o muncă!”
Maria Ranf face totul cu plăcere și mărturisește că, deși muncește mult, nu simte oboseala.
„Pentru mine nu e o muncă! Mai aud câte o femeie care zice: „Mai bine fac un copil, decât să frământ o troacă!”. Eu numai mă joc, că îmi place! Mi-e drag ceea ce fac!”.
“Om bun”
De curând, Maria Ranf a deschis și un punct gastronomic local, numit „Om Bun”.
„Fii bun ca pita caldă! De asta avem noi nevoie în ziua de ai! Fii bun, că nu te costă nimic! La noi numai oameni buni vin aici! Îi omenesc, îi răsfăț, mă strâng în brațe și îmi spun că sunt om bun! Niște turiști din America au zis să îi pun numele așa. Am avut oameni foarte cumsecade care au auzit de noi, ca din familie. La plecare plângem împreună. Ultima a fost o doamnă din Australia, care a spus că revine ca la sora ei! Așteptăm oamenii aici mereu, îi învățăm să facă pită, de Crăciun tăiem împreună porcul, facem cârnați!”, spune Maria Ranf.
Fără tehnologie
Gospodăria familiei Ranf este una tradițională, cu multe elemente ce duc cu gândul la casele bunicilor. Inclusiv troaca de lemn în care a frământat până de curând Maria Ranf era veche de câteva zeci de ani. „Era de la muma. Atâta am făcut pită în ea, că s-a ros! Mi s-a gătat troaca, e ca foița! O să o expun pe un perete, amintire!”, ne povestește Maria Ranf.
Cu toate că nu folosește tehnologie în atelierul său, Maria Ranf este activă pe rețelele de socializare, inclusiv pe Tik Tok, unde postează rețete și ce pregătește pentru o masă tradițională. Postările sale adună chiar și sute de mii de aprecieri, astfel că familia Ranf este motivată să continue.
În curând, în gospodăria lor, vor avea și o pensiune, pentru ca cei care le trec pragul să simtă complet experiența vieții la țară, la Alămor.
Pe familia Ranf o întâlniți în fiecare zi de sâmbătă în Piața Volantă Transilvania, dar și la diferite târguri și festivaluri. Pe lângă pită de casă, aduce, printre altele, prăjituri după rețete vechi, lichiu și scoverzi.
Sursa: sibiu100.ro
.webp)
0 Comentarii