Austria este în stare de şoc, după ceea ce pare o „răzbunare” a României. Aşa o numesc jurnaliştii de la Viena, care explică modul în care a acţionat ţara noastră după refuzul Austriei de a ne primi în spaţiul Schengen.
A venit rândul României să blocheze Austria. Ce se întâmplă între cele două state şi NATO
Se ascute conflictul dintre România şi Austria, plecat de la refuzul Vienei privind spaţiul Schengen. Presa din Austria acuză că România ar bloca detaşarea a doi ofiţeri austrieci la sediul NATO din Bruxelles.
Motivul ar fi tocmai votul împotriva aderării României la spaţiul Schengen, dat de Austria. Această ţara nu este membru NATO, însă participă la Parteneriatul pentru Pace şi la operaţiunile conduse de NATO cu mandat de la Consiliul de Securitate ONU.
„Proteste, tensiuni diplomatice, ameninţări cu acţiuni legale: disputa dintre Austria şi România devine din ce în ce mai dură. Climatul a fost extrem de îngrijorător de când Austria, alături de Ţările de Jos, au blocat intrarea României şi Bulgariei la Schengen prin exercitarea dreptului de veto.
Acum, războiul s-a mutat pe un front secundar, la NATO. Deşi nu este membru, Austria, ţară neutră, este reprezentată acolo prin participarea la Parteneriatul pentru Pace. De asemenea, Austria participă şi la operaţiunile conduse de NATO cu mandat de la Consiliul de Securitate ONU.
Doi ofiţeri austrieci sunt în aşteptarea acreditării la sediul NATO din Bruxelles de la începutul lunii august şi, potrivit Ministerului Apărării, unul dintre soldaţi ar trebui să participe la un program de evaluare, iar celălalt la un centru de comandă pentru programele de cooperare generale”, se arată într-un text publicat de site-ul Nachrichten.
Presa austriacă vorbeşte despre o răzbunare. NATO confirmă că nu s-a luat încă nicio decizie
La acest moment, doi ofiţeri din Austria aşteaptă acreditarea încă de la începutul lunii august. România a fost cea care a cerut o prelungire a termenului. Cu alte cuvinte, România a cerut timp de gândire pentru a vedea dacă permite armatei austriece accesul, notează jurnaliştii din Austria.
Ei vorbesc despre o „răzbunare” din cauza veto-ului dat de Viena împotriva Bucureştiului în dosarul Schengen. România nu ar fi invocat niciun motiv oficial pentru poziţia sa, indică sursa citată.
„Permisele de acces sunt, de regulă, acordate dacă nu există obiecţii din partea niciunui stat membru într-o anumită perioadă de timp. Se pare, însă, că România a cerut o prelungire a acestui termen.
În alte cuvinte, această ţară a cerut timp de gândire pentru a vedea dacă permite armatei austriece accesul. Nu există vreun motiv oficial pentru asta.
Cu toate astea, este sigur că e vorba de o răzbunare împotriva guvernului federal austriac în contextul veto-ului pe Schengen. În acest caz, ministerul Apărării «a luat contact cu birourile NATO relevante prin intermediul reprezentanţei din Bruxelles»”, mai scriu jurnaliştii din Austria.
În acest context, cei de la dcnews.ro au interogat biroul NATO de la Bruxelles cu privire la o decizie luată cu privire la detaşarea celor doi ofiţeri din Austria.
„Numirea a doi ofiţeri austrieci la birourile NATO este încă în aşteptare”, a fost replica venită de la sediul NATO din Bruxelles.
Amânarea cerută de către România ar urma să se încheie în luna octombrie.
Cum cooperează Austria cu Alianţa Nord-Atlantică
Relațiile dintre NATO și Austria se desfășoară în cadrul Parteneriatului pentru Pace, la care Austria a aderat în 1995. Cele două cooperează în mod activ în cadrul operațiunilor de sprijinire a păcii.
De-a lungul timpului, au dezvoltat o cooperare practică într-o serie de alte domenii. Austria a lucrat alături de statele aliate în operațiunile de securitate și de menținere a păcii din Bosnia și Herțegovina și Afganistan. În prezent, are personal desfășurat în Kosovo.
Austria a contribuit la mai multe proiecte ale Fondului de Încredere al NATO în alte țări partenere. Ea oferă sprijin pentru distrugerea de mine și/sau muniții în Albania, Kazahstan, Muntenegru, Serbia și Ucraina. Austria cooperează cu aliații NATO în domeniul pregătirii civile.
Ea oferă sprijin reciproc pentru a face față consecințelor accidentelor sau dezastrelor majore în zona euroatlantică. Aceasta ar putea include gestionarea consecințelor incidentelor care implică agenți chimici, biologici, radiologici sau nucleari, precum și operațiunile de ajutor umanitar în caz de dezastru.
.webp)
0 Comentarii