În calitate de elev, pe vremea aceea, trebuia sa fii îmbracat corespunzator, la intrarea în scoala fiind un filtru format din profesorul de serviciu si elevii din clasele mai mari care trebuiau sa analizeze fiecare elev în parte pentru a fi sigur ca acestia au sarafanul (pâna la genunchi), cordeluta, în cazul fetelor,
bluza bleu cu numarul matricol si carnetul de elev în mâna. O alta diferenta este si ora de practica, care în orase era de croitorie, compactorie si multe alte activitati. Soarta elevilor din mediul rural a fost una mai dura, acestia trebuiau sa participe la activitati agricole organizate în cadrul C. A. P. -ului.si profesorii simt diferenta dintre perioada comunista si cea de acum: Nu era atâta democratie ca si acum, elevii erau foarte disciplinati. Statutul de profesor era diferit fata de acum, atunci, profesorul având o mai mare autoritate.
“Carnetul de elev este oglinda activitatii scolare si a conduitei elevului. Calitatea de elev trebuie sa se reflecte in atitudinea persever 21221m1220v enta si entuziasta fata de invatatura si munca, in comportarea corecta si demna in scoala si societate. ”Cu aceste cuvinte se deschide Carnetul de elev (model 1976), un dreptunghi cartonat si imbracat in pinza, de culoare dubioasa (gri sau visiniu) si format imposibil (prea mare ca sa intre in buzunar, prea mic pentru a sta printre caiete), pe coperta caruia trona stema Republicii Socialiste Romania.
Misterele si confuziile educatiei socialiste se prelungesc in acelasi anonimat al coercitiei psiho-pedagogice. De pe aceeasi pagina, elevul proaspat varat in uniforma si aliniat in bancile scolii mai afla ca “este dator” sa aiba in permanenta carnetul la el (inclusiv la ora de “educatie fizica”), ca “este obligat” sa-l prezinte dirigintelui sau directorului scolii “ori de cite ori i se cere” si, culme a procesului comunist de supraveghere si control, impins tovaraseste dinspre spatiul public spre cel privat, ca “este dator” sa-l arate parintilor “pentru a lua cunostinta si a semna”. Ca sa nu existe vreun dubiu, vocea anonima, dar pilduitoare, a educatiei socialiste dubleaza “datoriile” cu “sanctiuni”, in buna traditie chino-coreeana a militarizarii invatamintului: “Pierderea carnetului de elev atrage dupa sine sanctionarea elevului”.
Asociata atit reeducarii staliniste a epocii Dej, cit si disciplinarii “umaniste” a erei Ceausescu, militarizarea invatamintului in anii ’70 si ’80 aparea ca o consecinta ideologica si metodologica fireasca a politizarii educatiei. In fond, organizata ca o mini-armata nationala, usor de instruit si de manevrat, masa de pionieri inrolata obligatoriu de la virsta de 6-7 ani in sistemul scolar comunist trebuia sa faca rapid si eficient pasul inainte (“Tot inainte, mindri pionieri!”, suna refrenul unui vestit cintec patriotic) catre statutul de baza de cadre a PCR.
Portretul elevului socialist arata ca un erotoman national, sociopat mioritic indragostit lulea de tara si Partid (o bigamie politica tolerata in comunism), care, in loc sa invete carte, isi consuma timpul in adoptarea de “atitudini” si “comportamente” (oricum pre-programate ideologic si conditionate politic) care sa glorifice poporul, natia si societatea. Pentru a-si dovedi atasamentul la cauza la care e impins sa adere, el este dispus sa “munceasca” de mic (in uzina sau la ateliere) si sa participe cu abnegatie la “actiuni patriotice” (cum ar fi “23 August” sau “Ziua Republicii”).
Indatoririle elevului socialist nu se opresc insa aici. Fiecare punct statuat in Carnet impune o obligatie educativa cu miza psiho-politica. Elevul e urmarit “in scoala si in afara de scoala”, intr-o incercare brutala a autoritatilor de a-i ocupa timpul liber si a-i disciplina propagandistic gindirea si comportamentul. Ce-i drept, forcing-ul comunist la care este supus de dimineata pina seara, 365 de zile pe an, pare adeseori ridicol si intotdeauna stupid.
Analiza rolului negativ pe care l-au jucat, incepind cu anii ’70, preluarea si aplicarea (deliberata sau inconstienta) la scara locala sau nationala a Drepturilor si Indatoririlor didactice prevazute in Carnetul de elev poate fi un prim (si necesar) pas in intelegerea actualei componente psiho-sociale si a actualelor preferinte politice ale romanilor. Daca ne intrebam astazi, la 19 ani de la o “revolutie anti-comunista”, de ce societatea autohtona este inca impregnata de persoane si sisteme de putere si influenta comuniste/securiste sau, inca mai grav, de ce se mai pastreaza in mentalul individual si colectiv vechile reflexe totalitare ale fricii si obedientei fata de autoritarismul, centralismul si dirijismul de tip socialist/ceausist, unul din raspunsuri poate veni din lectura ultimului paragraf al Carnetului de elev: “Bucurindu-se de conditiile minunate create de statul socialist, de drepturile pe care le are si indeplinind cu constiinciozitate indatoririle ce-i revin, elevul va putea deveni un cetatean de nadejde al patriei noastre, Republica Socialista Romania.” Partidul-Stat creeaza “conditiile minunate” ale formarii individuale; elevului nu-i ramane decit sa le accepte in tacere, din clasa I si pina la maturitate, in drumul sau ascultator spre cetatenia “de nadejde” a sclavagismului psihopolitic.
* sa participe la intrega activitate a grupei, detasamentului si unitatii din care fac parte;
* sa aleaga si sa fie ales in organele de conducere ale Organizatiei Pionierilor;
“Carnetul de elev este oglinda activitatii scolare si a conduitei elevului. Calitatea de elev trebuie sa se reflecte in atitudinea persever 21221m1220v enta si entuziasta fata de invatatura si munca, in comportarea corecta si demna in scoala si societate. ”Cu aceste cuvinte se deschide Carnetul de elev (model 1976), un dreptunghi cartonat si imbracat in pinza, de culoare dubioasa (gri sau visiniu) si format imposibil (prea mare ca sa intre in buzunar, prea mic pentru a sta printre caiete), pe coperta caruia trona stema Republicii Socialiste Romania.
Misterele si confuziile educatiei socialiste se prelungesc in acelasi anonimat al coercitiei psiho-pedagogice. De pe aceeasi pagina, elevul proaspat varat in uniforma si aliniat in bancile scolii mai afla ca “este dator” sa aiba in permanenta carnetul la el (inclusiv la ora de “educatie fizica”), ca “este obligat” sa-l prezinte dirigintelui sau directorului scolii “ori de cite ori i se cere” si, culme a procesului comunist de supraveghere si control, impins tovaraseste dinspre spatiul public spre cel privat, ca “este dator” sa-l arate parintilor “pentru a lua cunostinta si a semna”. Ca sa nu existe vreun dubiu, vocea anonima, dar pilduitoare, a educatiei socialiste dubleaza “datoriile” cu “sanctiuni”, in buna traditie chino-coreeana a militarizarii invatamintului: “Pierderea carnetului de elev atrage dupa sine sanctionarea elevului”.
Asociata atit reeducarii staliniste a epocii Dej, cit si disciplinarii “umaniste” a erei Ceausescu, militarizarea invatamintului in anii ’70 si ’80 aparea ca o consecinta ideologica si metodologica fireasca a politizarii educatiei. In fond, organizata ca o mini-armata nationala, usor de instruit si de manevrat, masa de pionieri inrolata obligatoriu de la virsta de 6-7 ani in sistemul scolar comunist trebuia sa faca rapid si eficient pasul inainte (“Tot inainte, mindri pionieri!”, suna refrenul unui vestit cintec patriotic) catre statutul de baza de cadre a PCR.
Portretul elevului socialist arata ca un erotoman national, sociopat mioritic indragostit lulea de tara si Partid (o bigamie politica tolerata in comunism), care, in loc sa invete carte, isi consuma timpul in adoptarea de “atitudini” si “comportamente” (oricum pre-programate ideologic si conditionate politic) care sa glorifice poporul, natia si societatea. Pentru a-si dovedi atasamentul la cauza la care e impins sa adere, el este dispus sa “munceasca” de mic (in uzina sau la ateliere) si sa participe cu abnegatie la “actiuni patriotice” (cum ar fi “23 August” sau “Ziua Republicii”).
Indatoririle elevului socialist nu se opresc insa aici. Fiecare punct statuat in Carnet impune o obligatie educativa cu miza psiho-politica. Elevul e urmarit “in scoala si in afara de scoala”, intr-o incercare brutala a autoritatilor de a-i ocupa timpul liber si a-i disciplina propagandistic gindirea si comportamentul. Ce-i drept, forcing-ul comunist la care este supus de dimineata pina seara, 365 de zile pe an, pare adeseori ridicol si intotdeauna stupid.
Analiza rolului negativ pe care l-au jucat, incepind cu anii ’70, preluarea si aplicarea (deliberata sau inconstienta) la scara locala sau nationala a Drepturilor si Indatoririlor didactice prevazute in Carnetul de elev poate fi un prim (si necesar) pas in intelegerea actualei componente psiho-sociale si a actualelor preferinte politice ale romanilor. Daca ne intrebam astazi, la 19 ani de la o “revolutie anti-comunista”, de ce societatea autohtona este inca impregnata de persoane si sisteme de putere si influenta comuniste/securiste sau, inca mai grav, de ce se mai pastreaza in mentalul individual si colectiv vechile reflexe totalitare ale fricii si obedientei fata de autoritarismul, centralismul si dirijismul de tip socialist/ceausist, unul din raspunsuri poate veni din lectura ultimului paragraf al Carnetului de elev: “Bucurindu-se de conditiile minunate create de statul socialist, de drepturile pe care le are si indeplinind cu constiinciozitate indatoririle ce-i revin, elevul va putea deveni un cetatean de nadejde al patriei noastre, Republica Socialista Romania.” Partidul-Stat creeaza “conditiile minunate” ale formarii individuale; elevului nu-i ramane decit sa le accepte in tacere, din clasa I si pina la maturitate, in drumul sau ascultator spre cetatenia “de nadejde” a sclavagismului psihopolitic.
DREPTURILE PIONIERILOR:
* sa participe la intrega activitate a grupei, detasamentului si unitatii din care fac parte;* sa aleaga si sa fie ales in organele de conducere ale Organizatiei Pionierilor;
* sa participe la forumurile pionieresti si la conferintele Organizatiei Pionierilor;
* sa faca propuneri pentru imbunatatirea muncii pionieresti, sa-si exprime parerea cu privire la intreaga activitate;
* sa participe la activitatea cercurilor, cluburilor si formatiilor, la concursuri si expozitii;
* sa faca propuneri pentru imbunatatirea muncii pionieresti, sa-si exprime parerea cu privire la intreaga activitate;
* sa participe la activitatea cercurilor, cluburilor si formatiilor, la concursuri si expozitii;
* pionierul care obtine rezultate bune la invatatura, in activitatea pioniereasca sau fapte demne de lauda este recompensat prin:
a) evidentierea in fata detasamentului si unitatii; b) fotografierea langa drapelul unitatii si inscrierea numelui sau in cartea de onoare a unitatii de pionieri; c) acordarea de distinctii pionieresti.
a) evidentierea in fata detasamentului si unitatii; b) fotografierea langa drapelul unitatii si inscrierea numelui sau in cartea de onoare a unitatii de pionieri; c) acordarea de distinctii pionieresti.
INDATORIRILE PIONIERULUI DIN CLASELE II – IV:
* sa-si iubeasca patria si sa se pregateasca sa o slujeasca cu devotament;
* sa invatecu sarguinta si sa fie un bun prieten al cartii;
* sa participe cu interes si dragoste la activitatea grupei si detasamentului;
* sa-si respecte cuvantul dat;
* sa fie cuminte, ingrijit si ordonat;
* sa spuna adevarul;
* sa iubeasca natura, sa participe la infrumusetarea casei in care locuieste, a clasei si a scolii;
* sa fie un bun prieten, sa-i invate pe altii sa faca numai lucruri bune si sa invete si el de la ei;
* sa fie respectuos fata de varstnici si fata de cei din jur, sa-si iubeasca parintii si invatatorii;
* sa aiba incredere in fortele sale si ale tovarasilor sai.
* sa-si exprime prin fapte dragostea nemarginita si atasamentul profund fata de Partidul Comunist Roman;
INDATORIRILE PIONIERULUI DIN CLASELE V – VIII:
* Indatorirea suprema a pionierului este aceea de a iubi cu ardoare patria sociapista, punand mai presus de orice interesele tarii; esti gata oricand sa-ti aduci intreaga contributie la apararea ei, cinsteste trecutul ei glorios, traditiile de lupta ale poporului nostru, ale clasei muncitoare;* sa-si exprime prin fapte dragostea nemarginita si atasamentul profund fata de Partidul Comunist Roman;
* sa invete cu sarguinta si sa fie un prieten statornic al cartii;
* sa iubeasca si sa respecte munca, participand activ la actiunile de munca patriotica, sa apare si sa pastreze cu grija avutul obstesc, sa cinsteasca pe cei care fauresc bunurile materiale si spirituale ale tarii;
* in intreaga activitate de invatatura, munca si pregatire practica productiva, pionierul sa dovedeasca interes si pasiune, nazuinta de a obtine o calitate cat mai inalta a muncii sale, sa-si cultive aptitudinile si talentele, manifestand intotdeauna initiativa, spiritul creator si novator,cutezanta; sa dovedeasca prin fapte atasamentul fata de organizatie,manifestand initiativa si raspundere in indeplinirea sarcinilor pionieresti;sa participle activ la viata grupei, detasamentului si unitatii;
* fii disciplinat si ordonat, atat la scoala, cat si in afara ei, ingrijeste-te permanent de mentinerea sanatatii si calirea ta fizica;
* fii cinstit, modest si drept, spune adevarul si lupta pentru triumful acestuia;
* fii curajos si demn, ai incredere in fortele tale si ale tovarasilor tai, fii un bun coleg si prieten; lupta hotarat impotriva lipsurilor, pentru sporirea neintrerupta a onoarei si prestigiului colectivului din care faci parte;
* iubeste-ti, respecta-ti si ajuta-ti parintii;
* in intreaga activitate de invatatura, munca si pregatire practica productiva, pionierul sa dovedeasca interes si pasiune, nazuinta de a obtine o calitate cat mai inalta a muncii sale, sa-si cultive aptitudinile si talentele, manifestand intotdeauna initiativa, spiritul creator si novator,cutezanta; sa dovedeasca prin fapte atasamentul fata de organizatie,manifestand initiativa si raspundere in indeplinirea sarcinilor pionieresti;sa participle activ la viata grupei, detasamentului si unitatii;
* fii disciplinat si ordonat, atat la scoala, cat si in afara ei, ingrijeste-te permanent de mentinerea sanatatii si calirea ta fizica;
* fii cinstit, modest si drept, spune adevarul si lupta pentru triumful acestuia;
* fii curajos si demn, ai incredere in fortele tale si ale tovarasilor tai, fii un bun coleg si prieten; lupta hotarat impotriva lipsurilor, pentru sporirea neintrerupta a onoarei si prestigiului colectivului din care faci parte;
* iubeste-ti, respecta-ti si ajuta-ti parintii;
* stimeaza-ti invatatorii si profesorii, respecta pe cei mai in varsta si ai grija de cei mici.
MARSUL PIONIERILOR
versuri: Corneliu Vadim Tudormuzica:George Grigoriu
Noi suntem vestorii primaverii,
Prezenti intotdeauna la apel
Azi patria isi cheama pionierii:
Incolonarea grabnic sub drapel!
Deschidem ochii mari asupra vietii,
Azi invatam, muncim si ne jucam
Dar maine, in puterea tineretii
Noi patria vom sti s-o inaltam!
Frumoasa e la noi copilaria,
Traim un vis de aur in Carpati
Partidul, Ceausescu, Romania
Ne sunt parintii buni si minunati!
Refren:
Patriei sa-i dam onorul
Si-un salut pionieresc
Purpura si tricolorul
In cravate se-mpletesc.
Iata marsul bucuriei
Si al recunostintei vii
Pionierii Romaniei
Sunt cei mai fericiti copii!
.webp)
.webp)
0 Comentarii