FERMIERII ROMÂNI sunt STRIVIȚI în ȚARA lor de OFERTELE STRĂINILOR! Fermierii noștri aruncă laptele, trimit vacile la abator, le mor porcii de bătrânețe și le stă brânza în fabrică pentru că vin nemții, olandezii, străinii, și ocupă piața cu oferte ieftine.
Distrugerea fermelor de animale va antrena prăbușirea fermelor vegetale și de aici mai e un pas ca țăranul nostru să renunțe la pământ și la țară informeaza agroinfo.ro
Iată o poveste pe care o trăiesc mulți dintre fermierii români. Fermierul Dorel Secară a avut curajul să o spună în fața ministrului agriculturii, Achim Irimescu, și a deputaților din Parlamentul României. E o realitate crudă, dar care trebuie știută!
La mine la Cluj a venit o fermă olandeză care produce 2.500 de litri de lapte, sigur că procesatorul din Olanda ca să ia această producție a fermierului olandez a nenorocit 50 de fermieri români mici. Acești oameni vor muri. Dacă mâine procesatorul meu vine și spune: Domnule, eu de mâine nu-ți mai iau laptele, ce pot eu să fac?! Sigur, aș putea o lună de zile să-l mulg și să-l arunc. Economic, probabil, aș rezista. Dar nu pot să fac lucrul acesta la nesfârșit fiindcă majoritatea vacilor le am gestante.
Vă rog să mă credeți, cu durere vă spun că m-am consultat cu prieteni de-ai mei, medici veterinari, de la USAMV Cluj: Mă, frate, cum pot să fac vacile astea să avorteze, să nu le produc nici suferință și să nu mor nici eu odată cu ele. Cum să le fac să avorteze să le pot da la abator? Am un lot de 80 de juninci, o frumusețe, vă spun le-am adus din Elveția. Junincă de Bălțată Românească, la prima fătare, dă 36 de litri de lapte. Am stopat însămânțarea la ele. Deci, aceasta este situația în care ne găsim. Domnule ministru, dezastrul de aici derivă, i-a spus Dorel Secară, ministrului agriculturii, Achim Irimescu, la o dezbatere de la Parlamentul României.
De câte ori un brand românesc încearcă să-și facă loc pe piața românească, de atâtea ori apare o ofertă ieftină din străinătate care să-i facă o concurență acerbă cu un preț derizoriu și atractiv la raft pentru cumpărător. Cu amărăciune, fermierul român spune că doar Iisus Cristos ar putea fi competitiv pe piață în asemenea condiții.
Cooperativa Someș Arieș de la Cluj a redeschis fabrica, brandul acela național, brânza de Năsal, după ce a fost abandonat de o multinațională. Încă nu începuse bine activitatea până când a venit o ofertă din Germania, pe filiera Polonia de brânză cu un leu și 20 de bani kilogramul. Domnule, zice, numai să o ambalați. O dați voi cu cât vreți. Vorbiți cu supermarketurile, pun ele brandul propriu. Se știe foarte bine care e procedura.
Cum aș putea eu să manageriez activitatea mea ca să fiu competitiv aici. Există cineva care ar putea fi competitiv, Iisus Cristos care a înmulțit pâinile și peștii și a făcut din apă vin. El, singur, cred că ar putea să fie competitiv în aceste condiții. Dar nu noi, fermieri și pământeni. S-au făcut ferme de porci pe măsura instalare tineri fermieri și mor porcii de bătrâni că nu au unde să-i dea, spune Secară.
Distrugerea fermelor de animale nu poate decât să antreneze și destrămarea fermelor de producție vegetală. De aici e un pas ca țarănul român să renunțe la comoara lui, pământul care-l hrănește.
Dacă zootehnia va dispărea, ce va face vegetalul? Pentru cine va produce vegetalul? Vegetalul va avea două posibilități: ori vinde undeva în afară sau să nu mai producă. În felul acesta ce se va întâmpla cu pământul? Pământul va deveni o povară.
O dată devenit acest pământ al nostru o povară, proprietarul lui, țăranul nostru va dori să-l vândă. Cui îl va vinde? Nici nu mai sunt persoane cu nume și prenume care cumpără pământ. Sunt așa numite fonduri de investiții. Numai bunul Dumnezeu știe cine este în spatele lor. Vor cumpăra acest pământ al nostru. Pământul este însăși țara. Dacă-l dăm și pe acesta oare nouă ce ne mai rămâne?! A mai spus cu durere fermierul.
Iată o poveste pe care o trăiesc mulți dintre fermierii români. Fermierul Dorel Secară a avut curajul să o spună în fața ministrului agriculturii, Achim Irimescu, și a deputaților din Parlamentul României. E o realitate crudă, dar care trebuie știută!
La mine la Cluj a venit o fermă olandeză care produce 2.500 de litri de lapte, sigur că procesatorul din Olanda ca să ia această producție a fermierului olandez a nenorocit 50 de fermieri români mici. Acești oameni vor muri. Dacă mâine procesatorul meu vine și spune: Domnule, eu de mâine nu-ți mai iau laptele, ce pot eu să fac?! Sigur, aș putea o lună de zile să-l mulg și să-l arunc. Economic, probabil, aș rezista. Dar nu pot să fac lucrul acesta la nesfârșit fiindcă majoritatea vacilor le am gestante.
Vă rog să mă credeți, cu durere vă spun că m-am consultat cu prieteni de-ai mei, medici veterinari, de la USAMV Cluj: Mă, frate, cum pot să fac vacile astea să avorteze, să nu le produc nici suferință și să nu mor nici eu odată cu ele. Cum să le fac să avorteze să le pot da la abator? Am un lot de 80 de juninci, o frumusețe, vă spun le-am adus din Elveția. Junincă de Bălțată Românească, la prima fătare, dă 36 de litri de lapte. Am stopat însămânțarea la ele. Deci, aceasta este situația în care ne găsim. Domnule ministru, dezastrul de aici derivă, i-a spus Dorel Secară, ministrului agriculturii, Achim Irimescu, la o dezbatere de la Parlamentul României.
De câte ori un brand românesc încearcă să-și facă loc pe piața românească, de atâtea ori apare o ofertă ieftină din străinătate care să-i facă o concurență acerbă cu un preț derizoriu și atractiv la raft pentru cumpărător. Cu amărăciune, fermierul român spune că doar Iisus Cristos ar putea fi competitiv pe piață în asemenea condiții.
Cooperativa Someș Arieș de la Cluj a redeschis fabrica, brandul acela național, brânza de Năsal, după ce a fost abandonat de o multinațională. Încă nu începuse bine activitatea până când a venit o ofertă din Germania, pe filiera Polonia de brânză cu un leu și 20 de bani kilogramul. Domnule, zice, numai să o ambalați. O dați voi cu cât vreți. Vorbiți cu supermarketurile, pun ele brandul propriu. Se știe foarte bine care e procedura.
Cum aș putea eu să manageriez activitatea mea ca să fiu competitiv aici. Există cineva care ar putea fi competitiv, Iisus Cristos care a înmulțit pâinile și peștii și a făcut din apă vin. El, singur, cred că ar putea să fie competitiv în aceste condiții. Dar nu noi, fermieri și pământeni. S-au făcut ferme de porci pe măsura instalare tineri fermieri și mor porcii de bătrâni că nu au unde să-i dea, spune Secară.
Distrugerea fermelor de animale nu poate decât să antreneze și destrămarea fermelor de producție vegetală. De aici e un pas ca țarănul român să renunțe la comoara lui, pământul care-l hrănește.
Dacă zootehnia va dispărea, ce va face vegetalul? Pentru cine va produce vegetalul? Vegetalul va avea două posibilități: ori vinde undeva în afară sau să nu mai producă. În felul acesta ce se va întâmpla cu pământul? Pământul va deveni o povară.
O dată devenit acest pământ al nostru o povară, proprietarul lui, țăranul nostru va dori să-l vândă. Cui îl va vinde? Nici nu mai sunt persoane cu nume și prenume care cumpără pământ. Sunt așa numite fonduri de investiții. Numai bunul Dumnezeu știe cine este în spatele lor. Vor cumpăra acest pământ al nostru. Pământul este însăși țara. Dacă-l dăm și pe acesta oare nouă ce ne mai rămâne?! A mai spus cu durere fermierul.
0 Comentarii