De ce crede un istoric al comunismului că noile tehnologii vor produce sisteme totalitare mai dure decât cel imaginat de Orwell: „Omul trebuie să țină în frâu progresul!”

„Atâta timp cât anonimatul este regula pe rețelele sociale, otrava se va răspândi”, avertizează istoricului francez Thierry Wolton, într-un interviu pentru publicul Libertatea.

Ce legătură este între războiul dintre Israel și Hamas și cel declanșat de Rusia în Ucraina? Istoricul francez Thierry Wolton crede că ambele conflicte pot fi înţelese ca o luptă între societăţile democratice şi dictaturi, indiferent dacă motivele sunt politice, ideologice, religioase sau naţionaliste.

Thierry Wolton este unul dintre cei mai citiţi istorici ai comunismului. Seria sa de trei volume „O istorie mondială a comunismului” – Călăii, Complicii, Victimele – a fost un bestseller internaţional. E preocupat în mod special de istoria regimurilor comuniste, de Războiul Rece și de influența sovietică în Occident.

Problema digitală

Anul acesta, a publicat la editura Humanitas o altfel de carte: „Noile drumuri ale servituţii noastre”, un eseu despre provocările pe care reţelele sociale, internetul şi tehnologia în general le aduc în viaţa noastră.

„Interesul meu sau mai degrabă îngrijorarea mea în ceea ce privește noile tehnologii este tocmai restricția (fără precedent) a libertăților individuale care le însoțește. În timp ce aceste instrumente facilitează contactul și oferă un acces fără precedent la cunoaștere, ele sunt, de asemenea, instrumente de înstrăinare, de supunere și de supraveghere”, spune istoricul de 72 de ani, într-un interviu pentru cititorii Libertatea.

Thierry Wolton nu are conturi pe Facebook, X, Instagram sau TikTok. Spune că nu are nici telefon mobil. Cu toate acestea, prin volumul său, vorbeşte despre felul în care aceste platforme „fascinează şi subjugă”.

„În ceea ce privește argumentul privind legitimitatea mea pe această temă, având în vedere că nu folosesc aceste instrumente (în afară de internet ca vector indispensabil de cunoaștere), este ridicol. Poate un antropolog să-și refuze dreptul de a studia popoare pe care nu le-a cunoscut niciodată pentru că au dispărut? Ar trebui un istoric să se abțină să vorbească despre Evul Mediu pentru că – și pe bună dreptate – nu a trăit acolo?”, explică istoricul.

„Viitorul democraţiilor este în joc în aceste conflicte cu terorismul islamic şi cu dictaturile”

Libertatea: Ce diferă la cele două conflicte militare majore la care asistăm în acest moment? Au și elemente comune?

Thierry Wolton: Diferența dintre cele două conflicte constă în moștenirea lor istorică: unul este vechi de mii de ani, celălalt de câteva secole. Conflictul israeliano-arabo-palestinian este, dacă vreți, la fel de vechi ca și civilizația noastră. Acesta s-a cristalizat odată cu crearea statului evreu în 1948. De atunci s-a adăugat o dimensiune islamistă, care datează de la căderea șahului Iranului în 1979 și proclamarea unei Republici Islamice la Teheran.

Conflictul din Ucraina este o moștenire a comunismului. Dar aceste două războaie au un lucru în comun: sunt o luptă – până la moarte? – între societățile deschise, cele care respectă statul de drept – separația puterilor, libertățile, ca să mă exprim pe scurt – și societățile închise, dictaturi dacă vreți, fie ele politice, ideologice, religioase, naționaliste sau de orice altă natură.

În ambele cazuri, viitorul democrațiilor este în joc în aceste conflicte, cu terorismul islamist, pe de o parte, și cu dictaturile, pe de altă parte.

„Pericolul mai mare vine dinspre Kiev, nu dinspre Ierusalim”

– Atenția internațională s-a deplasat din Ucraina în Israel. Cum se explică?
– Având în vedere amploarea istorică mai mare a acestui nou război dintre Israel și vecinii săi, acesta are un impact mai mare asupra opiniei publice, reaprinzând urile ancestrale.

În ceea ce privește Ucraina, pe de altă parte, absența oricărei reflecții istorice asupra a ceea ce a fost comunismul și lipsa universală de conștientizare a acestui trecut dramatic sunt în detrimentul interesului manifestat față de războiul declanșat de Rusia, sub conducerea lui Putin, fiul spiritual al comunismului.

Hemiplegia (paralizie a unei jumătăţi a corpului, n.r.) istorică asupra trecutului sovietic este un obstacol în calea înțelegerii acestui război și, prin urmare, a impactului său asupra opiniei publice.

– Pentru Europa și pentru România, care dintre cele două conflicte poate fi considerat mai periculos?
– Pericolul pe termen lung mi se pare mai mare dinspre Kiev decât dinspre Ierusalim, dintr-un motiv simplu care nu are nimic de-a face cu ideologia sau religia: Rusia este un stat cu toate resursele pe care le implică, iar mișcările islamiste sunt grupări teroriste minuscule care nu au capacitatea de a face rău pe termen lung pe care o poate avea un stat.

Continuare pe libertatea.ro