Trond Berge și Svanhild Naterstad (foto jos) se cunoșteau în 1991 de câteva săptămâni și erau la începutul poveștii lor de dragoste. Au ajuns în Copșa Mică pentru ca Trond să-și facă, pornind de la locuitorii de aici, lucrarea de doctorat în antropologie socială. Era interesat cum trăiesc oamenii în ceea ce a fost numit cel mai poluat oraș din Europa.
Au locuit aici un an, și-au făcut prieteni, au trăit bucuriile și necazurile vieții alături de sibienii din Copșa Mică. Au participat la nunți, botezuri și înmormâmntări, au fotografiat oameni la coadă și zidurile negre ale caselor și ale fabricii informeaza turnulsfatului.ro
Fotografiile realizate de ei în acea perioadă ridică parcă din fața ochilor noștri un văl de ceață și ne arată o parte din Sibiul de acum peste 30 de ani. Unul negru la propriu, cu oameni săraci, cu ziduri roase, copii goi și peisaje fără pic de culoare. Un oraș așa cum am uitat că a fost cânva.
Norvegienii și-a întemeiat între timp o familie, iar la finalul acestei luni se întorc în Copșa Mică pentru a prezenta o expoziție de fotografie cu orașul de atunci. E cadoul lor pentru o comunitatea care le-a dăruit mai multe decât aceasta și-ar putea imagina.
”Avem foarte multe amintiri frumoase din anul petrecut în Copșa Mică. Am fost primiți cu căldură de primărie și de toți cei care lucrau acolo, de vecinii de pe Aleea Castaniilor și de toți cei cu care am intrat în contact. Și au fost mulți. Am fost invitați la nunți, la botezuri și înmormântări. Am fost la vânătoare de mistreți în Valea Viilor și în fabrica unde se ambalau negrul de fum în saci mari de hârtie, manual”, spun cei doi.
În 1999, Trond și Svanhild s-au întors la Copșa, împreună cu cei doi copii mai mari ai lor, și au locuit trei luni la Emilia Diac, iar cercetarea de teren de atunci a rezultat într-o carte cu accent pe probleme legate de pierderea locurilor de muncă, odată cu închiderea fabricilor.
”Este o mare bucurie să vedem cât de frumos s-a transformat orașul, cât de mult s-a întâmplat de când am intrat în acest oraș negru în toamna anului 1991. Orașul este verde, curat și frumos. Desigur, încă există provocări, așa cum există peste tot, dar schimbarea în bine a Copșa este imensă”, transmite și Svanhild Naterstad.
Pe mulți dintre cei pe care i-au cunoscut și îndrăgit în 1991, din păcate, i-au vizitat acum la cimitir. Din cauza închiderii industriei, mulți alții au și plecat din oraș.
”Când am ajuns la Copșa Mică eram încă proaspăt îndrăgostiți și ne cunoșteam de doar câteva săptămâni. Anul pe care l-am petrecut împreună în Aleea Castaniilor ne-a apropiat foarte mult. Avem, într-adevăr, multe de mulțumit acestui oraș”, conchide Trond Berge.
Vernisajul expoziției “Copşa Mică 1991 - 1992 – Incursiune În Trecut”. O Radiografie în imagini a celui mai poluat oraş din România imediat după perioada comunistă” va avea loc în 23 noiembrie 2023, începând cu orele 16:00, la Sala de festivităţi a Liceului Tehnologic Nicolae Teclu Copşa Mică.
Expoziţia va fi prezidată de soţii Trond Berge și Svanhild Naterstad alături de oficialităţile oraşului: Primar, primarul Daniel-Tudor Mihalache şi de viceprimarul Bogdan-Nicolae Tăpălagă.
”Vă aşteptăm cu drag să descoperiţi trecutul post-industrial şi viaţa socială a oraşului Copşa Mică şi a locuitorilor săi, surprinse într- o poveste în imagini, văzută şi trăită de doi norvegieni care au devenit "concetăţeni" cu noi şi pe care-i numim cu mândrie prieteni ai urbei”, se precizează în invitația trimisă de organizatori.
Aproape 60 % din bugetul primăriei venea de la Sometra
Înainte de 1990, se vorbea prea puţin despre poluarea din Copșa Mică. Erau mai multe fabrici - de negru de fum, acid sulfuric, metale neferoase, materiale plastice. Pe vremea lui Ceauşescu, dar şi mult după, conta doar producţia, mai puțin sănătatea muncitorilor, a familiilor și a locuitorilor din zonă.
Fabrica plătea atunci totul pentru "oamenii muncii": chiria, lumina, gazele, iar oamenii erau mulțumiți, chiar dacă studiile efectuate începând cu 1970, privind starea de sănătate a copiilor din Copşa Mică, în comparaţie cu cei din Dumbrăveni, localitate situată la 14 de kilometri amonte de Copşa, aratau diferenţe semnificative privind morbiditatea infantilă.
În plus, nivelurile de metale grele din părul şi dinţii copiilor erau mult peste pragurile critice. Valoriile medii ale concentraţiei de plumb din Copşa erau de 15 ori mai mari decât media pe ţară. Iar la cadmiu - de 2,5 ori mai mare.
De asemenea, s-a relevat faptul că la Copşa Mică speranţa de viaţă e mai mică cu 10 ani decât media pe ţară. Pe de altă parte, majoritatea locuitorilor din zonă sufereau de o boală numită saturnism - adică intoxicare cu plumb.
Până în 1993, poluarea la Copşa Mică avea o "faţă" văzută - acel negru de fum care acoperea clădirile, copacii, feţele oamenilor, iar iarna aveai impresia că ninge cu fulgi negri - şi o "faţă" nevăzută - poluarea cu metale grele. Sometra - întreprinderea metalurgică de metale neferoase - a fost cumpărată în 1998 de compania grecească Mytilineos Holdings, iar fabrica se întindea pe aproape 800 de hectare. La privatizare erau 2.200 de angajaţi, preciza BBC într-un articol din noiembrie 2016.
Chiar și în anii 2000, aici lucrau peste o mie de muncitori, cea mai mare parte dintre ei din localităţile din apropierea Copşei. Reţeaua de apă, reţeaua de canalizare, de electricitate - toate erau administrate de Sometra, iar aproape 60 % din bugetul primăriei venea de la această fabrică.
În 1993 fabrica de negru de fum s-a închis. Potrivit datelor Ministerului Mediului, solul în zona Copşa Mică este intens poluat pe o suprafaţă de circa 3.400 de hectare. Metalele grele au fost identificate şi în pânza freatică şi în plantele cultivate în zonă.
În luna septembrie, Sometra a anunțat un nou proiectcare să ducă revitalizarea platformei sale industriale. Proiectul se numește „Desființare clădiri - desființare parțială”, înregistrat la Agenția de Mediu în vederea obținerii acordului de mediu.
Copșa de astăzi e departe de orașul de acum 30 de ani, iar fotografiile norvegienilor ne îndeamnă să nu uităm.
.webp)
.webp)
0 Comentarii