Suntem mai bogați decât știm? Diamante în subsolul Moldovei…

În 1998, în Legea minelor din România a fost introdusă discret, chiar ciudat de discret, pe lângă categoriile de zăcăminte cunoscute – petrol, gaze naturale, cupru, aur etc. – şi o categorie despre care, până atunci, se susţinea că nu există în ţara noastră: “pietre preţioase”. Păi, dacă nu sunt, de ce apar oficial în legislaţie? Sau poate… ele există!

La începutul lunii octombrie 2013, în satul Izvoarele, judeţul Galaţi, a izbucnit o răscoală din cauza… cutremurelor. Zi de zi se înregistrau aici zeci seisme de suprafaţă, de 2 până la 3 grade Richter, însoţite de zgomote sinistre care i-au îngrozit pe localnici. Aceştia aveau o teorie halucinantă privind sursa cutremurelor. “Domnule, ei nu mai extrag ţiţei, au dat de un zăcământ de diamant pe care vor să îl spargă, de aceea au început aceste cutremure informează libertatea.ro

Dacă nu se termină cu forările, ne dărâmă casele”, ne-a spus Daniel Zaharia (34 de ani, foto), susţinut de toată comunitatea postată în mijlocul drumului. Desigur, informaţia părea trasă de păr rău de tot, pentru a putea fi luată în seamă. Sursa cutremurelor de la Izvoarele a rămas, oficial, un mister. Menţionăm doar că Ştefan Marincea, fostul director al Institutului Geologic, a spus că seismele ar putea avea drept cauză industria extractivă din zonă. A doua zi a fost destituit.
Statul român ştia de nestemate din 1998.

Plecând de la “fenomenul Izvoarele”, am început să ne interesăm de existenţa unor zăcăminte de diamante în ţara noastră. Geologii pe care i-am contactat nu au spus nici da, nici nu. Adică la întrebarea: “Avem zăcăminte de pietre preţioase?” primeam răspunsuri de genul: “Mâine s-ar putea să plouă!”. O sursă din serviciile secrete ne-a spus însă, ferm, că există un zăcământ uriaş de pietre preţioase, care pleacă din Moldova şi ajunge în Siberia. Tot în toamna anului trecut a izbucnit scandalul proiectului de modificare a Legii minelor, care conţine sintagma: “pietre preţioase”. Adică diamante în România!

În fine, am luat taurul de coarne, cum ar veni, şi am întrebat la Agenţia Naţională a Resurselor Minerale (ANRM). Răspuns: “Această sintagmă (“pietre preţioase” – n.r.) a fost introdusă prin Legea Minelor nr. 61/1998 datorită faptului că, la momentul elaborării acestui act normativ, s-a apreciat că nu poate fi exclusă posibilitatea ca în formaţiunile geologice din fundamentul platformei moldoveneşti, zona Iaşi-Botoşani, să existe roci potenţial purtătoare de asemenea mineralizaţii”. Mai pe înţelesul nostru: s-ar putea să fie ceva diamante în zona respectivă, dar nu prea avem chef să vă spunem şi vouă. Adică, moldovenii de la Izvoarele nu băteau câmpii când spuneau că ar exista zăcăminte de diamant…

Secretul pietrelor preţioase din Siberia a fost dezvăluit în 2012

Aşa arată o mină de diamant din Rusia. De regulă, aceste exploatări au adâncimi mari, de peste 100 de metri. Diamantele, apărute în scoarţa terestră la adâncimi de peste 100 de kilometri, au fost aduse către suprafaţă de erupţiile vulcanice şi de mişcările tectonice.

În anul 2012, Rusia a anunţat că se pregăteşte să exploreze un zăcământ uriaş de diamante care ar putea alimenta piaţa globală pentru următorii 3.000 de ani. Cantitatea estimată depăşeşte de peste zece ori volumul tuturor celorlalte zăcăminte descoperite în prezent în lume. Kremlinul ştia de existenţa zăcământului încă din anii ’70, însă abia în 2012 a invitat presa pentru a anunţa oficial începerea lucrărilor de explorare. Secretul a fost păstrat timp de patru decenii, în parte, din cauza pieţei extrem de ermetice, care a adus administraţiei sovietice profituri uriaşe, în parte, din cauza industriei de diamante artificiale.