În timp ce aproape 1 milion de români au emigrat în Italia, un italian a ales Oltenia. A lăsat viaţa pe malul Mediteranei, pentru liniştea de la ţară, în România. Obişnuiţi să audă de Italia doar de la rudele plecate acolo, bătrânii satului l-au adoptat rapid.
Pare ciudat să simţi, în inima Olteniei, arome din Sicilia. Şi totuşi, azi, un colţ de sat s-a strâns în jurul unei mese pline cu creveţi, sardine, calamari şi scoici. “N-au colesterol! Nu îngraşă! (n.r. Scoicile) sunt dulci! Fructele de mare sunt dulci şi bune! Tot ce face Antonio e slendid! E super!” E un festin mediteraneean pregătit de Antonio Lo Pinto, italianul adoptat de România în urmă cu opt ani, azi bucătar într-un restaurant din Târgu Jiu.
Italianul s-a îndrăgostit de România
Întrebat dacă a fost dragoste la prima vedere, Antonio Lo Pinto răspunde: “Aproximativ aşa. Am spus hai, plecăm în România, stăm acolo şi la revedere Italia! Aşa a fost. Sincer, vecinii cu mine sunt foarte drăguţi”. “Eu iubesc mult ciorba de burtă! Şi normal, micii”, povesteşte el.
Ţara noastră i-a dăruit dragostea unei românce şi liniştea traiului la sat. În schimb, Antonio le dăruieşte oltenilor reţete din Italia. “Normal, eu sunt italiano. Nu fac sarmale, nu fac piftie. Normal, eu fac mâncarea mea italiană, paste cu peşte, scoici, creveţi, calamari. Tot peşte, mai mult peşte. Am găsit o grămadă de mânătărci, fac paste cu mânătărci şi smântână”, mărturiseşte Antonio Lo Pinto.
Când s-a mutat în satul Bobu, Antonio a găsit acelaşi peisaj pe care-l întâlneşti în multe sate româneşti: bătrâni aşteptând în poartă şi uliţe goale, lipsite de copii. Foarte mulţi oameni, inclusiv din sat, muncesc în Italia. “Aici, 90% sunt bătrâni. Multă lume crede că acolo, afară, se câştigă mai mulţi bani. Da, câştigă 1.000 de euro, dar cât suferă? Ca câinii, ca animalele? Eu prefer să câştig mai puţin, mai stau liniştit acasă la mine”, spune Antonio Lo Pinto.
Peste un milion de români trăiau în Italia înainte de pandemie, dar numărul lor a scăzut în ultimii doi ani. Nu s-au întors acasă, ci s-au mutat în ţări precum Germania sau Olanda, care-i plătesc mai bine. Antonio, în schimb, se află printre cei numai 3.000 de italieni care au ales România. “Nu mai schimb ţara asta cu nimic. Niciun guvern nu face nimic pentru populaţie”, adaugă Antonio Lo Pinto.
Ce ar schimba Antonio la “ţara adoptivă”
Un singur lucru ar schimba la România. “Nu-mi place când oamenii vorbesc naşpa de celălalt. Nu-mi place bârfa. Eu nu suport deloc aşa ceva”, se destăinuie Antonio Lo Pinto. Azi, Antonio e jumătate român, jumătate italian. S-a botezat aici, unde vrea să rămână pentru totdeauna.
0 Comentarii