Comoara uriașă a regelui Burebista, descoperită într-un sat din România. A stat ascunsă 2.000 de ani

Click! îți spune care este secretul comorii uriașe a lui Burebista. A fost descoperită la Hunedoara într-un sat din Ținutul pădurenilor. Cea mai prețioasă comoară dacică descoperită în împrejurimile Hunedoarei datează din vremea regelui Burebista. A fost scoasă la iveală într-un ținut mai puțin cercetat de arheologi, conform Adevărul.

Comoara dacică din Ținutul Pădurenilor datează din vremea lui Burebista

    

Cea mai prețioasă comoară dacică descoperită în Ținutul Pădurenilor a stat ascunsă aproape două mii de ani la marginea satului Cerbăl, pe Dealul Dosului. Tezaurul din locul numit „Dosul Pârlit” a fost scos la iveală de localnici în anul 1874, în timpul lucrărilor la drumul Govâjdia – Dobra, care traversa mai multe sate din Munții Poiana Ruscă.

Într-un vas de bronz ascuns într-o oală de lut au fost depuse o fibulă de argint, două fibule cu scut rombic, un lanţ fragmentar de argint, două coliere, o spirală de braţ din argint cu capete stilizate în forma unui șarpe, alte trei brățări de aur și argint, şapte verigi spiralice, trei inele din bandă subțire și şase pandantivi (în formă de cui sau cal, dar și 491 monede romane, de asemenea din argint, emise între anii II - I î.Hr, transmite Adevărul.

Tezaurul a fost îngropat aici la mijlocul secolului I î. Hr., într-o epocă în care teritoriul ar fi fost stăpânit de regele dac Burebista (82 î.Hr. - 44 î.Hr.)

„În adevăr însăşi comoara de monete romane şi podoabe de argint găsită la Cerbel şi datată înainte de moartea lui Iuliu Caesar şi deci pe vremea lui Burebista, fusese îngropată într-un vas de bronz a cărui toartă lipsea. Nu departe de Cerbel, la două ceasuri spre sud – vest de Huniedoara, s-a găsit numai toarta, foarte frumoasă, a unei oenochoe de bronz, în stilul bine cunoscut al vaselor campaniene”, afirma istoricul Vasile Pârvan, în volumul „Getica” (1926).

Au atras atenția brățările din argint, cu capetele decorate în simbolul șarpelui

Din tezaurul prețios, arheologii au fost fascinați de brățările din argint, cu capetele decorate în simbolul șarpelui, după modelul asemănător faimoaselor brățări dacice de aur descoperite în anii ´90 și 2000 la Sarmizegetusa Regia.

„Tipul de brăţări prin excelenţă caracteristic în Dacia din La Tène-ul IIl e acela cu capetele în formă de protome de şerpi. Se ştie că acest tip de brăţări e şi greco-etrusc şi că se găseşte şi în Thracia sudică, în regiunile eleno-thrace, ba chiar, ca influenţă sudică, până în Scoţia şi în Spania, mai toate în La Tène III.

De altă parte, brăţările dacicecu capete de şerpi sunt de obicei plurispirale. În aceeaşi vreme brăţările cu protome animale sunt absolut comune în Sciția proprie, de la nordul Mării Negre. Se pare chiar că la Aiud s-a găsit şi o brăţară de argint ”scitică” având capetele terminate în protome de şerpi. În sfârşit noi avem din Dacia, în necropolele şi aşezările halstattului scithic cunoscutele inele spirale cu capete de şerpi”, arăta academicianul Vasile Pârvan.

De-a lungul timpului, o mulțime de brățări dacice, monospiralice sau plurispiralice, cu simbolul șarpelui au fost descoperite pe teritoriul României. Majoritatea erau făcute din argint.

„Argintul era în Dacia metalul de predilecţie pentru fabricarea podoabelor. Şi în vreme ce Ungaria propriu zisă, ori Boemia, cunoaşte încă din belşug aurul, iar la Herczeg-Marok în Baranya s-au găsit podoabe de aur de stil central şi vesteuropean celtic, Dacia face corp cu regiunea illyrică şi est-alpină în precumpănirea absolută a argintului asupra aurului. Fibule, lanţuri, brăţări, cingători, coliere, cercei, inele, pendantive, obiecte de toaletă, vase, totul e acum, din La Tène II înainte, dar mai ales în La Tène III, de argint”, arăta Vasile Pârvan.

Brățările de aur regale, de la Sarmizegetusa

Aproape un secol mai târziu de la cercetările realizate de Vasile Pârvan, au fost descoperite 24 de brățări dacice de aur la Sarmizegetusa Regia.

13 dintre ele au fost recuperate până în prezent de autorităţile statului român, toate în perioada 2007 – 2011. Brățările de aur au fost și ele decorate la capete cu simboluri ale șarpelui, conform sursei citate.