În România anului 2023, din păcate, avem județe care cu greu trec de pragul sărăciei. Printre aceste județe se numără și Vrancea, care în 2022, conform datelor statistice avea un PIB de doar 14,8 miliarde de lei, iar în acest an nu va trece de 16,4 miliarde de lei.
„România este o ţară a extremelor. Avem pe de o parte regiunea Bucureşti-Ilfov (după clasificarea NUTS2) care ocupă în 2020 locul 14 din 242 regiuni NUTS2 la nivelul Uniunii Europene după cel mai mare PIB/capita la PPS cu un nivel de 164% faţă de media UE27 (media naţională era la 72.7% din media UE27), peste regiuni că Stuttgart, Viena, Bremen, Koln şi altele. Pe de altă parte, avem şi regiunea Nord-Est a ţării, care avea în 2020 doar 46% din PIB/capita al UE27 la PPS, la coadă clasamentului pe regiuni NUTS2 la nivelul UE27 (locul 226 din 242 regiuni NUTS2 la nivelul Uniunii Europene)”, a spus Ionuţ Dumitru ( Chief-Economist – Raiffeisen Bank).
Efectele acestor situații au dus în cazul unor orașe din județ ca lucrurile să se înrăutățească și mai mult, iar azi vorbim de „oraşul din România care a rămas falit”, din județul Vrancea, unde locuitorii aproape l-au golit şi străzile par pustii, cu toate că în trecut era o perlă regională.
Vrancea, unul din cele mai sărace județe din România
Altădată zone extrem de active, din punct de vedere industrial și economic, astăzi județe și regiuni ale României se chinuie cu greu să treacă peste pragul sărăciei. Fie că ne place sau nu să auzim sau să citim despre astfel de lucruri, realitatea aceasta este, la 34 de ani de la instaurarea democrației în România.
Date recente arată că regiunile din Nord-Estul și Sud-Vestul României sunt printre cele mai sărace din Uniunea Europeană în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, alături de cinci regiuni din Bulgaria, două din Ungaria și una din Franța, potrivit Eurostat.
Referindu-ne la zona de Nord-Est, aici este inclus și județul Vrancea care, așa cum spuneam, a avut în 2022 printre cele mai mici PIB-uri pe cap de locuitor, cifrele indicând doar 14,8 miliarde de lei. În ceea ce privesc prviziunile pentru acest an, Vrancea nu stă bine absolut deloc, datele precizând că nu va trece de 16,4 miliarde de lei.
Municipiul de reședință al județului, așa cum am învățat la Geografie, este orașul Focșani, altădată o adevărată perlă regională, astăzi a devenit oraşul din România care a rămas falit, și unde, din păcate, locuitorii aproape l-au golit şi străzile par pustii.
Focșani, oraşul din România care a rămas falit
Din păcate, în toți acești 34 de ani, dar și după aderarea statului român la structura europeană a UE, inegalitățile regionale au reprezentat o caracteristică fundamentală a societății. Aceste inegalități au fost și sunt caracterizate prin faptul că o serie de factori determină diferențele dintre regiuni și schimbările de direcție și de poziție socioculturală a regiunilor.
Spațiul social și economic este inegal și este în mare parte influențat de diferitele forme ale caracteristicilor regionale și locale, naturale, sociale, culturale și factori economici. Distribuția inegală a activităților economice, a infrastructurii de transport, așezărilor și a populației oferă adesea trasee diferențiate la nivel local sau regional și au dus la situațiile la care asistăm astăzi, depopularea orașelor, lipsa banilor în administrațiile locale și chiar, în unele cazuri, situații de faliment.
Printre orașele care trec azi printr-o astfel de situație, existentă de atâta amar de vreme, se află și Focșani despre care putem spune azi că a ajuns oraşul din România care a rămas falit. Motivul pentru falimentul Focșanului, spune primarul municipiului Focşani, Cristi Valentin Misăilă, este bugetul oraşului respins pentru a treia oară de majoritatea PNL-USR din Consiliul Local, conform Știrile Pro TV.
„Ne aflăm deja la sfârşitul lunii februarie şi nu avem un buget aprobat. Municipiul Focşani cred că este singurul municipiu din ţară care nu are buget aprobat. (…) Dumnealor (majoritatea PNL-USR – n.red.) au blocat iarăşi bugetul unui întreg municipiu, blocaj care ne pune într-o mare dificultate cu privire la efectuarea plăţilor. Se apropie termenul de plată pentru obligaţii curente.
Vorbim de bursele pentru şcolari, de indemnizaţiile pentru persoane cu dizabilităţi, de viramente aferente fondului de salariu, neachitate, vorbim de utilităţi, de alimentele pentru Căminul pentru persoane vârstnice, de medicamente, toate acestea pentru că, odată depăşit termenul de 45 de zile de la data aprobării bugetului naţional, Finanţele Publice Vrancea nu ne mai asigură viramente din cotele defalcate şi impozitul pe venit.
Noi, în acest moment, efectuăm plăţi doar în baza încasărilor zilnice din impozite şi taxe locale plătite de cetăţeni şi de către agenţii economici. Sume care nu sunt foarte mari, între 150.000 şi 200.000 lei în medie zilnic. Gândiţi-vă doar atât: că pentru utilităţi, Primăria Municipiului Focşani are de efectuat plăţi în valoare de 1.360.000 lei. Deci ne-ar trebui opt-zece zile doar să încasăm impozite şi taxe pentru a achita aceste utilităţi. Şi riscăm să rămânem fără iluminat public, fără apă curentă şi agent termic la unităţi de învăţâmânt şi la toate celelalte unităţi subordonate”, a susţinut primarul Cristi Valentin Misăilă.
Pe de altă parte, lipsa banilor la bugetul local se datorează și faptului că locuitorii aproape l-au golit din lipsa locurilor de muncă și a unei lipse de perspective a îmbunătățirii nivelului de trai din Focșani. Dacă în trecut era o perlă regională, azi Focșani a devenit, din păcate, oraşul din România care a rămas falit.
Din păcate, în toți acești 34 de ani, dar și după aderarea statului român la structura europeană a UE, inegalitățile regionale au reprezentat o caracteristică fundamentală a societății. Aceste inegalități au fost și sunt caracterizate prin faptul că o serie de factori determină diferențele dintre regiuni și schimbările de direcție și de poziție socioculturală a regiunilor.
Spațiul social și economic este inegal și este în mare parte influențat de diferitele forme ale caracteristicilor regionale și locale, naturale, sociale, culturale și factori economici. Distribuția inegală a activităților economice, a infrastructurii de transport, așezărilor și a populației oferă adesea trasee diferențiate la nivel local sau regional și au dus la situațiile la care asistăm astăzi, depopularea orașelor, lipsa banilor în administrațiile locale și chiar, în unele cazuri, situații de faliment.
Printre orașele care trec azi printr-o astfel de situație, existentă de atâta amar de vreme, se află și Focșani despre care putem spune azi că a ajuns oraşul din România care a rămas falit. Motivul pentru falimentul Focșanului, spune primarul municipiului Focşani, Cristi Valentin Misăilă, este bugetul oraşului respins pentru a treia oară de majoritatea PNL-USR din Consiliul Local, conform Știrile Pro TV.
„Ne aflăm deja la sfârşitul lunii februarie şi nu avem un buget aprobat. Municipiul Focşani cred că este singurul municipiu din ţară care nu are buget aprobat. (…) Dumnealor (majoritatea PNL-USR – n.red.) au blocat iarăşi bugetul unui întreg municipiu, blocaj care ne pune într-o mare dificultate cu privire la efectuarea plăţilor. Se apropie termenul de plată pentru obligaţii curente.
Vorbim de bursele pentru şcolari, de indemnizaţiile pentru persoane cu dizabilităţi, de viramente aferente fondului de salariu, neachitate, vorbim de utilităţi, de alimentele pentru Căminul pentru persoane vârstnice, de medicamente, toate acestea pentru că, odată depăşit termenul de 45 de zile de la data aprobării bugetului naţional, Finanţele Publice Vrancea nu ne mai asigură viramente din cotele defalcate şi impozitul pe venit.
Noi, în acest moment, efectuăm plăţi doar în baza încasărilor zilnice din impozite şi taxe locale plătite de cetăţeni şi de către agenţii economici. Sume care nu sunt foarte mari, între 150.000 şi 200.000 lei în medie zilnic. Gândiţi-vă doar atât: că pentru utilităţi, Primăria Municipiului Focşani are de efectuat plăţi în valoare de 1.360.000 lei. Deci ne-ar trebui opt-zece zile doar să încasăm impozite şi taxe pentru a achita aceste utilităţi. Şi riscăm să rămânem fără iluminat public, fără apă curentă şi agent termic la unităţi de învăţâmânt şi la toate celelalte unităţi subordonate”, a susţinut primarul Cristi Valentin Misăilă.
Pe de altă parte, lipsa banilor la bugetul local se datorează și faptului că locuitorii aproape l-au golit din lipsa locurilor de muncă și a unei lipse de perspective a îmbunătățirii nivelului de trai din Focșani. Dacă în trecut era o perlă regională, azi Focșani a devenit, din păcate, oraşul din România care a rămas falit.
.webp)
0 Comentarii