(VIDEO) Ținutul cetăților dacice, plin de secrete. Ce ascund Munții Orăștiei, la Fața Cetii

Mii de hectare de pădure acoperă împrejurimile Sarmizegetusei Regia și ascund numeroase monumente antice din vremea dacilor. Un astfel de loc, Fața Cetei din Hunedoara, a fost identificat de arheologi ca fiind a doua cetate dacică, după Sarmizegetusa Regia, ca mărime și importanță. 

Așezarea dacică și fortăreața apropiată Vârful lui Hulpe au fost descoperite în anii ’50, de arheologii coordonați de istoricul Constantin Daicoviciu.

Oamenii de știință puteau călători atunci, până în inima munților pe linia ferată forestieră de pe valea Anineșului, o ramificație a căii ferate forestiere care urca din Orăștie pe valea Grădiștii, până la poalele cetății dacice Sarmizegetusa Regia.

În anii ’50, cercetările arheologice ale așezărilor din împrejurimile Sarmizegetusei Regia au fost intense, iar numărul descoperirilor a fost impresionant.

Aceeași zonă era sondată de geologi români și sovietici, în căutarea unor resurse naturale subterane, ca aur, uraniu și metale rare. Așezările Fața Cetei și Vârful lui Hulpe, aflate în susul văii Anineșului (video) au fost trecute în revistă, la fel și câteva vestigii descoperite aici, însă cercetările nu au mai continuat până în prezent.

„Numele Fața Cetei este dat de localnici unei înălţimi care se ridică deasupra Văii Cetei, în dreapta ei, imediat spre NE de Vârful lui Hulpe. Această înălţime e de fapt o prelungire a Comărnicelului Cetei. Pe Faţa Cetei, cam în dreptul Gurii Strâmbului, se înşiră cel puţin 40 — 50 de terase, cele mai multe fiind în mod vizibil amenajate artificial, aşezate în patru sau cinci etaje”, arăta istoricul Constantin Daicoviciu.

Sondajele care au avut loc pe câteva terase au dus la descoperirea unor urme de arsură, a unor bucăţi de lipitură purtând urme de paie, de nuiele şi una din ele a unui stâlp de circa 10 centimetri în diametru.

„De asemenea, au apărut cioburi roşii de chiup, fragmente dintr-un capac de culoare roşie şi, ceea ce e mai important, un fragment dintr-un vas pictat (pictură brun-roşcată pe angobă gălbuie). Faţa Cetei e, aşadar, al treilea punct (după Sarmizegetusa şi platoul Meleii) unde se găseşte ceramică pictată dacică. Aici a fost găsit întâmplător un obiect masiv de fier de utilizare necunoscută, iar pe una din terasele inferioare de pe Faţa Cetei, în apropierea pârâului Strâmbu, au fost găsite mai multe obiecte de fier”, informa istoricul Constantin Daicoviciu.

Tot în anii ’50, pe Vârful lui Hulpe au fost identificate ruinele unei fortărețe care, potrivit oamenilor de știință, avea rolul de a apăra capitala dacilor, în cazul în care atacatorii se apropiau de ea dinspre valea Sibișelului prin zona cătunului Măgureni.

Munții din jur, care se înalță până la peste 1.000 de metri altitudine sunt acoperiți de păduri, iar din anii ’50 și până în prezent, în așezările antice identificate nu au avut loc săpături arheologice. Pădurea îi acoperă în cea mai mare parte, iar în anumite perioade, doar exploatările forestiere le-au afectat înfățișarea.

În acest ținut aproape sălbatic, în jurul anului 1800 au fost scoase la iveală mari tezaure de aur, pe care localnicii nu le-au mai putut păstra sub tăcere, aşa cum s-a întâmplat în alte cazuri. Apropiat de Fața Cetei, în locul numit Râpa cu Galbeni, au fost descoperite mari comori de aur în vara anului 1790.