Supermarketul rămâne alegerea principală pentru cumpărături printre români, în special atunci când vine vorba de produse alimentare. Cu toate acestea, carnea cumpărată din aceste magazine poate aduce mari surprize neplăcute și probleme de sănătate.
Gabriel Păun explică un experiment derulat de el în legătură cu produsele din carne
Românii preferă să își achiziționeze carnea în mod predominant din supermarketuri. Fluctuația constantă a unui număr mare de cumpărători zilnic în aceste spații reprezintă o garanție pentru majoritatea clienților că vor găsi carne proaspătă. Carnea rămâne unul dintre alimentele preferate ale românilor.
Gabriel Păun, este un cunoscut militant pentru drepturile animalelor și directorul Animals International. Un experiment condus de el atrage atenția asupra importanței a ceea ce consumăm. Experimentul ne determină să reflectăm la modul în care abordăm alimentația.
Păun explică faptul că a procurat diverse produse de carne proaspătă dintr-un supermarket din România. Rezultatele analizelor efectuate într-un laborator din Austria au evidențiat o situație îngrijorătoare. În 6 din cele 7 probe de carne testate s-au identificat bacterii rezistente la antibiotice.
Mai mult, în unele cazuri, s-a constatat prezența unor bacterii extrem de rezistente la antibiotice, aspect ce ridică serioase preocupări.
„Am cumpărat 7 produse diferite din carne proaspătă de la un supermarket din România pe care le-am dus pentru analize la un laborator.
În România am fost recunoscut și în consecință dat afară, căci autoritățile nu protejează consumatorii, ci producătorii. Așa că, respectând protocolul de prelevare probe și transport, am bătut drumul până la AGES, laboratorul federal din Austria.
Integritatea probelor a fost verificată și acestea analizate pentru bacterii rezistente la antibiotice. Adică acele bacterii pe care le mănânci odată cu mâncarea și pentru care nu mai există leac. Nu mai există leac pentru că doctorii și veterinarii idioți au administrat oamenilor și animalelor antibiotice atunci când nu era cazul.
Bacteriile și-au făcut rezistență, iar omul nu a mai inventat niciun antibiotic de niște zeci de ani. Cel mult au schimbat ambalajele și actualizat numele comercial al antibioticului, dar nu și substanța activă”, spune Păun.
Rezultate analizelor de laborator, șocante pentru public
Gabriel Păun a menționat că a luat 7 probe pentru a fi analizate, toate provenind din România. El a subliniat că nu s-a obosit să evalueze cantitativ reziduurile de antibiotice, deoarece era deja cunoscut faptul că acestea sunt administrate în cantități semnificative, descoperindu-le în analizele calitative.
Păun a explicat că a decis să testeze direct prezența bacteriilor rezistente la antibiotice în cele 7 probe. El a adăugat că ar fi dorit să aducă mai multe probe, dar costurile analizelor erau prohibitiv de ridicate.
Rezultatele obținute au fost, conform lui, șocante pentru sănătatea publică, însă nu au surprins pe nimeni în contextul condițiilor inumane în care trăiesc animalele de fermă, inclusiv aspecte precum densitatea și igiena.
Păun a dezvăluit că, în concluzie, 6 din cele 7 probe analizate conțineau bacterii rezistente la antibiotice, iar în unele cazuri s-au identificat bacterii multirezistente la antibiotice, cum ar fi E-coli și stafilococul auriu.
„7 probe am dus la analizat. Toate produse în România. Nici nu m-am mai obosit să analizez cantitativ reziduurile de antibiotice pentru că se știe deja că se dau cu ”polonicul” și le-am găsit în analizele calitative.
Așa că am testat direct bacteriile rezistente la antibiotice. De ce 7 probe? Îmi place cifra 7. Nu e nici mult, nici puțin. Aș fi dus mai multe dar analizele sunt ale naibii de scumpe. Rezultatele? Șocante pentru sănătatea publică, dar nu surprinzătoare pentru condițiile inumane în care trăiesc animalele de fermă (densitate, igienă etc)”, spune el.
Analizele au scos la iveală inclusiv bacterii multirezisistente la antibiotice
Gabriel Păun a menționat că evită să dezvăluie numele supermarketului sau producătorului implicat în experimentul său, deoarece îi este teama că ar putea fi acționat în judecată de către un producător sau un sindicat.
El critică faptul că aceștia nu sunt, totuși, dispuși să își asume responsabilitatea pentru potențialele riscuri biologice asociate produselor lor.
„De obicei vomit și plâng atunci când intru într-o fermă. Așadar, rezultatele: 6 din 7 probe conțin bacterii rezistente la antibiotice și în unele cazuri și mai grav, bacterii multizesistente la antibiotice (E-coli și stafilococul auriu), după cum urmează:
1. Hamburger de vită ambalat. Conține Staphylococcus aureus (MRSA)
2. Piept de pui dezosat Conține ESBL-/AmpCbildende E. coli și Methicillin-resistenter Staphylococcus aureus (MRSA)
3. Carne amestecată / tocată de porc și vită. Conține Methicillin-resistenter Staphylococcus aureus (MRSA)
4. Pulpe de pui. Conține ESBL-/AmpCbildende E. coli
5. Cârnați de porc. Conține atât ESBL-/AmpCbildende E. coli cât și Methicillin-resistenter Staphylococcus aureus (MRSA)
6. Pulpă de pui cu piele și os. Conține ESBL-/AmpCbildende E. coli”, a precizat Gabriel Păun într-o postare pe Facebook.
Gabriel Păun a comunicat prin intermediul platformei Facebook că există o probabilitate semnificativă de a achiziționa carne care conține bacterii rezistente și chiar multirezistente la antibiotice, și această situație se întâlnește pe tot parcursul anului și la toate tipurile de produse din carne.
0 Comentarii