Ciunteşti un munte şi escavezi 5 milioane de metri cubi de rocă. Trânteşti un colos industrial, şi angajezi mii de muncitori care să lucreze pentru el. Investiţie de un miliard de dolari şi...zero rezultate. Aşa se prezintă cel mai mare eşec al Epocii de Aur - Termocentrala Anina, locul unde soţii Ceauşescu visau să scoată curent din piatră seacă. După aproape două decenii de împotmoliri, urmările se traduc în drame sociale.
Dintr-un proiect aberant si o risipa de un miliard de dolari a aparut Termocentrala Anina, din Caras Severin. In complexul de la Anina, celui mai mare esec al Epocii de Aur, traiesc astazi oamenii fara curent electric, desi locul trebuia sa alimenteze cu energie tot vestul tarii, potrivit unei anchete marca „Romania, te iubesc”, la PROTV.
Dupa aproape doua decenii de impotmoliri, urmarile se traduc in drame sociale. Romania, un cartier-fantoma, in varful unei coline. Cativa copii bat mingea intre blocuri neterminate. Un batran ii priveste de la geam, dintr-o saracie lucie. E unul dintre putinii locatari din cea mai mare colonie muncitoreasca din Romania, acum moarta social.
La nici 2 kilometri distanta, un alt batran urca cu greu un versant. La 83 de ani, vrea sa vada cu ochii lui unul dintre cele mai importante proiecte industriale ale Epocii De Aur, un santier megalomanic pe care el l-a condus in anii 80. Astazi are in fata doar dezastru. Praful de acum era, pe atunci, poleiala unei Epoci de Aur, in care sotii Ceausescu construiau proiecte marete in care-si oglindeau vanitatea. Termocentrala Anina, unul din proiectele lor de suflet, nu a functioat, desi a inghitit peste un miliard de dolari.
In anii ’70, muncitorii castigau de 4 ori mai mult decat un medic in Capitala
In 1971, sotii Ceausescu au ajuns in Statele Unite. Au vazut acolo un proiect similar. Serviciile secrete, oamenii lui Pacepa, ar fi venit cu informatii extrem de pretioase, dar nu complete. La un an dupa vizita din America, sotii Ceausescu ajung si in China. Au aflat ca poporul chinez detine zacaminte uriase de sisturi bituminoase pe o insula, dar nu aveau tehnologia cu care sa le valorifice. Mii de oameni au fost adusi aici din toata tara, in ceea ce avea sa fie cel mai mare esec comunist. Construirea mastodontului lui a inceput in 1976. Contructori din toata tara veneau la Anina sa aduca un vibrant omagiu stralucitului arhitect al patriei, Nicolae Ceausescu, care anunta constructii epocale. La fel de epocal avea sa fie acest esec.
In urma cu 20 de ani, ambitiile creatoare ale celui mai iubit fiu erau depasite doar de prima doamna, Elena Ceausescu. Specialistii aveau putine cunostinte in domeniu, dar aveau directive sa scoata curent din piatra seaca. Proiectul a mers, insa, din rau in mai rau si activitatea in Termocentrala s-a rezumat la 2 decenii de poticniri si balbe. Marile realizari nu se vedeau de la Bucuresti. In `88 a fost inchis, dupa 8.400 de ore de functionare chinuita. Comunistii si-au dorit sa arda piatra si sa scoata energie electrica. Ideea li s-a parut atat de geniala geniala incat planuiau sa o exporte peste granita si sa faca bani.
Au pornit la drum fara multe studii prealabile si au aprobat investitii uriase, fara sa isi puna prea multe intrebari despre reusita proiectului, care s-a dovedit in cele din urma un esec total.
Astazi, oamenii din Anina sunt bogati doar in amintiri, desi candva locul era un El Dorado al Romaniei. In urma cu 37 de ani, angajatii Termocentralei traiau pe picior mare: aveau in jur de 13.000 de lei salariul lunar. Tinerii muncitori castigau de patru ori mai mult decat un medic de la Timisoara sau chiar din Bucuresti. Erau bucurosi ca statul are nevoie de ei, iar santierul inainta indraznet.
0 Comentarii