Cu aprobarea președintelui României, cei 20.000 de militari din forța NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată vor putea intra și acționa de pe teritoriul României atunci când situația de securitate o va cere. Președintele Klaus Iohannis, care este și comandantul forţelor armate, așa cum arată Constituția, a decis ca Forţa de Răspuns a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată –
VJTF – poate intra, staţiona sau tranzita România în scopul pregătirii şi/sau desfăşurării de operaţii militare, dacă va fi cazul, în anul 2024 și a informat cele două Camere ale Parlamentului în acest sens. La nevoie, VJTF (Very High Readiness Joint Task Force) va putea fi desfășurată în România în 72 de ore, cel mult.
„Pe fondul unei serii de crize suprapuse, în anul 2023, mediul internaţional a devenit tot mai puţin predictibil, instabilitatea fiind principala trăsătură a noii dinamici de securitate. În contextul competiţiei strategice dintre marile puteri şi a revalorizării abordărilor geopolitice în politica internaţională, starea de conflictualitate la nivel regional şi global s-a amplificat. Războiul din Ucraina a devenit pe parcursul anului 2023 unul de uzură, poziţional, însă evoluţia sinuoasă a acestuia nu a determinat Federaţia Rusă să renunţe la obiectivele iniţiale declarate ale invaziei”, se arată în scrisoarea preşedintelui Ioahnnis transmisă Parlamentului, citată de agerpres.ro.
Răspuns la crize majore de securitate
Potrivit documentului citat, „în situaţia apariţiei intempestive a premiselor pentru declanşarea unei crize majore de securitate, cu posibile implicaţii asupra independenţei şi suveranităţii naţionale a României, Consiliul Nord-Atlantic poate lua decizia dislocării pe teritoriul României a Forţei de Răspuns a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată – VJTF, în scopul dezamorsării crizei şi descurajării escaladării acesteia”.
„În funcţie de prevederile planurilor de răspuns în situaţii de criză care se pun în aplicare la nivelul Alianţei, dislocarea pe teritoriul naţional a Forţei de Răspuns a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată poate să includă această Forţă de Răspuns a NATO în totalitate ori anumite componente ale acesteia, suplimentate cu elemente de comandă-control şi de sprijin, care se stabilesc ţinând cont de amploarea, tipul şi particularităţile operaţiei avute în vedere, îin cadrul procesului de planificare operaţională de nivel strategic şi operativ derulat la nivelul comandamentelor responsabile ale Alianţei”, se detaliază în scrisoare.
Aprobare preexistentă
Preşedintele Iohannis evidenţiază că „pentru punerea în aplicare, în intervalul de timp foarte scurt avut la dispoziţie – 72 de ore – a măsurilor pregătite la nivel naţional în scopul recepţiei VJTF, este necesar să preexiste aprobarea pentru dislocarea sau tranzitarea acestei Forţe de Răspuns a NATO pe teritoriul naţional”.
„În acest context, în urma analizei solicitărilor NATO şi luând în considerare situaţia de securitate din regiune, (...) informez Parlamentul României că am aprobat intrarea şi staţionarea în România a Forţei de răspuns/de reacţie a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată (VJTF/ARF) sau tranzitarea teritoriului naţional de către acestea, în scopul pregătirii și/sau desfăşurării de operaţii militare, dacă va fi cazul, în anul 2024, precum şi mandatarea ministrului Apărării Naţionale pentru a aproba eventualele modificări în structura/compunerea VJTF care vor putea surveni în raport cu datele de planificare transmise de NATO pentru anul 2024”, se mai arată în scrisoare. Documentul va fi inclus pe ordinea de zi a următorului plen comun, pentru informarea Parlamentului.
Analistul militar Aurel Cazacu a explicat pentru „Adevărul” de ce măsura luată de președinte este una benefică.
„Avizarea accesului trupelor NATO vine la solicitarea militarilor Aliați după ce s-a decis întărirea frontului estic. Pentru a avea un răspuns prompt la o agresiune trebuie să luăm câteva măsuri în avans. În primul rând, amenajarea unor cazărmi decente pentru că nu poți să-i ceri unui militar străin să te apere, dar să nu-i oferi condiții umane de trai. Oamenii își pot pierde orice motivație în astfel de cazuri. Apoi, foarte important, vorbim de prepoziționarea sistemelor de armament în România mai ales în condițiile în care nu stăm prea bine cu rețelele rutiere și feroviare. Pe militari îi urci în avion și îi aduci în câteva ore, dar aici trebuie să aibă cu ce merge la luptă. Oricum, mă așteptam să apară o astfel de solicitare din partea NATO mai ales că noi și polonezii suntem pe prima linie a frontului dacă se pune problema unei agresiuni a Rusiei, iar măsurile preventive sunt perfect normale. Mai bine să fim pregătiți și să nu fie nevoie decât să fim prinși cu temele nefăcute ca să spun așa”, a precizat Aurel Cazacu.
Vârf de lance
Trupele VJTF sunt considerate „vârful de lance” al NATO, o forță principală de lovire formată din până la 20.000 de militari de elită. VJTF se bazează pe operatori de Forțe Speciale, dar are și componente de comunicații, terestre, de aviație sau marină. Conform normelor NATO, trupele VJTF sunt constituite pe baze rotaționale și trebuie să fie gata de luptă în țara care are o criză de securitate în două, cel mult trei zile.
Unitățile VJTF fac parte din forța de răspuns a Aliată (NATO Response Force – NRF – n.red.) care este mult mai numeroasă mai ales după ce Rusia a atacat Ucraina și se dimensionează pe undeva pe la 80.000 de militari. De precizat, unitățile VJTF au fost înființate de NATO în urma Summitului din Țara Galilor, în 2014, după ce Rusia a anexat Crimeea.
„Pe fondul unei serii de crize suprapuse, în anul 2023, mediul internaţional a devenit tot mai puţin predictibil, instabilitatea fiind principala trăsătură a noii dinamici de securitate. În contextul competiţiei strategice dintre marile puteri şi a revalorizării abordărilor geopolitice în politica internaţională, starea de conflictualitate la nivel regional şi global s-a amplificat. Războiul din Ucraina a devenit pe parcursul anului 2023 unul de uzură, poziţional, însă evoluţia sinuoasă a acestuia nu a determinat Federaţia Rusă să renunţe la obiectivele iniţiale declarate ale invaziei”, se arată în scrisoarea preşedintelui Ioahnnis transmisă Parlamentului, citată de agerpres.ro.
Răspuns la crize majore de securitate
Potrivit documentului citat, „în situaţia apariţiei intempestive a premiselor pentru declanşarea unei crize majore de securitate, cu posibile implicaţii asupra independenţei şi suveranităţii naţionale a României, Consiliul Nord-Atlantic poate lua decizia dislocării pe teritoriul României a Forţei de Răspuns a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată – VJTF, în scopul dezamorsării crizei şi descurajării escaladării acesteia”.
„În funcţie de prevederile planurilor de răspuns în situaţii de criză care se pun în aplicare la nivelul Alianţei, dislocarea pe teritoriul naţional a Forţei de Răspuns a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată poate să includă această Forţă de Răspuns a NATO în totalitate ori anumite componente ale acesteia, suplimentate cu elemente de comandă-control şi de sprijin, care se stabilesc ţinând cont de amploarea, tipul şi particularităţile operaţiei avute în vedere, îin cadrul procesului de planificare operaţională de nivel strategic şi operativ derulat la nivelul comandamentelor responsabile ale Alianţei”, se detaliază în scrisoare.
Aprobare preexistentă
Preşedintele Iohannis evidenţiază că „pentru punerea în aplicare, în intervalul de timp foarte scurt avut la dispoziţie – 72 de ore – a măsurilor pregătite la nivel naţional în scopul recepţiei VJTF, este necesar să preexiste aprobarea pentru dislocarea sau tranzitarea acestei Forţe de Răspuns a NATO pe teritoriul naţional”.
„În acest context, în urma analizei solicitărilor NATO şi luând în considerare situaţia de securitate din regiune, (...) informez Parlamentul României că am aprobat intrarea şi staţionarea în România a Forţei de răspuns/de reacţie a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată (VJTF/ARF) sau tranzitarea teritoriului naţional de către acestea, în scopul pregătirii și/sau desfăşurării de operaţii militare, dacă va fi cazul, în anul 2024, precum şi mandatarea ministrului Apărării Naţionale pentru a aproba eventualele modificări în structura/compunerea VJTF care vor putea surveni în raport cu datele de planificare transmise de NATO pentru anul 2024”, se mai arată în scrisoare. Documentul va fi inclus pe ordinea de zi a următorului plen comun, pentru informarea Parlamentului.
Analistul militar Aurel Cazacu a explicat pentru „Adevărul” de ce măsura luată de președinte este una benefică.
„Avizarea accesului trupelor NATO vine la solicitarea militarilor Aliați după ce s-a decis întărirea frontului estic. Pentru a avea un răspuns prompt la o agresiune trebuie să luăm câteva măsuri în avans. În primul rând, amenajarea unor cazărmi decente pentru că nu poți să-i ceri unui militar străin să te apere, dar să nu-i oferi condiții umane de trai. Oamenii își pot pierde orice motivație în astfel de cazuri. Apoi, foarte important, vorbim de prepoziționarea sistemelor de armament în România mai ales în condițiile în care nu stăm prea bine cu rețelele rutiere și feroviare. Pe militari îi urci în avion și îi aduci în câteva ore, dar aici trebuie să aibă cu ce merge la luptă. Oricum, mă așteptam să apară o astfel de solicitare din partea NATO mai ales că noi și polonezii suntem pe prima linie a frontului dacă se pune problema unei agresiuni a Rusiei, iar măsurile preventive sunt perfect normale. Mai bine să fim pregătiți și să nu fie nevoie decât să fim prinși cu temele nefăcute ca să spun așa”, a precizat Aurel Cazacu.
Vârf de lance
Trupele VJTF sunt considerate „vârful de lance” al NATO, o forță principală de lovire formată din până la 20.000 de militari de elită. VJTF se bazează pe operatori de Forțe Speciale, dar are și componente de comunicații, terestre, de aviație sau marină. Conform normelor NATO, trupele VJTF sunt constituite pe baze rotaționale și trebuie să fie gata de luptă în țara care are o criză de securitate în două, cel mult trei zile.
Unitățile VJTF fac parte din forța de răspuns a Aliată (NATO Response Force – NRF – n.red.) care este mult mai numeroasă mai ales după ce Rusia a atacat Ucraina și se dimensionează pe undeva pe la 80.000 de militari. De precizat, unitățile VJTF au fost înființate de NATO în urma Summitului din Țara Galilor, în 2014, după ce Rusia a anexat Crimeea.
.webp)
.webp)
.webp)
0 Comentarii