De ce nu vorbesc ungurii românește. „E un mit, o prejudecată să credem că nu doresc să învețe limba”

Concluzia unei dezbateri organizate la Cluj-Napoca în privința ungurilor din România care nu ar vrea să vorbească românește este că, în realitate, acest lucru e doar un mit și că sunt zone unde singura tangență a maghiarilor cu româna este în școală, iar aici lucrurile trebuie îmbunătățite.

„De ce nu vorbesc ungurii românește?” - astfel s-a numit dezbaterea organizată, marți seara, de Mathias Corvinus Collegium (MCC), într-o sală de conferințe a unui hotel din Cluj-Napoc „Învățarea limbii române este extrem de importantă și utilă în viața copiilor maghiari. Totuși, sistemul educațional actual, micromediul și stilul de viață al familiilor nu oferă sprijinul adecvat pentru învățarea limbii române.

 În afara activităților preșcolare și a orelor de la școală, un copil de etnie maghiară intră rar în contact semnificativ cu limba română” - se arată în descrierea dezbaterii, făcută de organizatori.

Mathias Corvinus Collegium (MCC) este o organizație, fondată în 1996 ca o inițiativă privată în Ungaria, care oferă tinerilor maghiari talentați pregătire extrașcolară gratuită. De cursurile oferite, printre care se numără și cele de limba română, beneficiază peste 2.000 de tineri din opt orașe: Cluj-Napoca, Arad, Miercurea Ciuc, Târgu Mureș, Oradea, Sfântu Gheorghe, Odorheiu Secuiesc și Satu Mare.

Prezentarea unuia dintre vorbitorii invitați la dezbatere a provocat râsete înfudate în sală: „El este Daniel Rotaru, student la Facultatea de Litere, limba și literatura română, la Universitatea Babeș-Bolyai, și vrea să-i învețe pe elevii din Odorheiu Secuiesc limba română”.

Perspectiva învățării limbii române într-un oraș unde minoritatea maghiară reprezintă peste 90% din populație a părut a fi o idee amuzamtă pentru audiența dezbaterii, formată în mare majoritate din etnici maghiari. Daniel Rotaru (21 de ani), care provine dintr-o familie mixtă, tată român și mamă maghiară din Odorheiu Seciuesc, a explicat pentru „Adevărul” că vrea să facă acest lucru deoarece consideră că e important să dea ceva înapoi comunității care i-a oferit atât de multe.

Poliția limbii

„Este o prejudecată să credem că maghiarii nu vor să învețe limba română”, a spus Rotaru.

El a precizat că în România trăiesc circa un milion de maghiari, iar unul dintre motivele principale pentru care aceștia nu vorbesc română este că trăiesc în comunități autosuficiente și se pot descurca fără să aibă nevoie de limba română.

El a amintit scandalul din Odorheiu Secuiesc, din 2017, când un blogger clujean a susţinut că nu a fost servit cu o porție de mici de către o angajată Kaufland pe motiv că nu vorbea limba maghiară.

„Maghiarii din zonă ezită să vorbească limba română deoarece sunt stresați că nu cunosc limba foarte bine. Este o formă de auto-protejare. Acesta a fost și cazul cu angajata de la Kaufland. Nu a avut nimic împotriva clientului român”, a explicat el.

Există o presiune pe maghiari că nu vorbesc bine limba română și asta îi face să refuze s-o vorbească.

„Există și un termen pentru asta - poliția limbii, și chiar maghiarii ajung să se critice între ei pentru că nu știu bine româna”, spune Rotaru.

„Este un mit faptul că mghiarii nu vor să învețe limba română. Conform unui sondaj, 90% dintre maghiari consideră că e important pentru copiii lor să știe limba română”, a completat un alt participant la dezbatere, András Bethlendi, jurist, expert în drepturile minorităților și cadru didactic universitar.

Mai multe pe adevarul.ro