El este spionul român care a bântuit NATO peste 10 ani, sustrăgând informații secrete

Mihai Caraman, ofiţer în cadrul Direcţiei de Informaţii Externe a Securităţii Statului, în perioada 1958-1968, în calitate de şef al rezidenţei de spionaj din Paris, a organizat şi condus aşa-numita „Reţea Caraman”, care a reuşit să sustragă şi să aducă în ţară unele documente din Cartierul General al NATO, provocând daune grele Alianţei Nord-Atlantice.

Reţeaua de spioni organizată de Mihai Caraman a fost stafia care a bântuit NATO vreme de 11 ani şi a sustras zeci de informaţii ultrasecrete pe care le-a pus la dispoziţia Moscovei. A fost cea mai mare lovitură dată Organizaţiei Nord-Atlantice şi a rămas una dintre cele mai cunoscute şi mai enigmatice misiuni de spionaj în care a fost implicată România, scrie „Adevărul”.

În cartea „Reţeaua Caraman. Cei treisprezece români care au zguduit NATO”, francezii Pierre Accoce şi Daniel Pouget zugrăvesc portretul celebrului spion român:

Cu constituţia sa atletică – 1,75 m şi 73 kg – Caraman ar fi putut, de exemplu, să fie o glorie a stadioanelor. Regizorii în căutare de talente native n-ar fi rămas insensibili la prestanţa lui. Acest bărbat, incontestabil fermecător – păr aspru, sprâncene bine conturate, gură senzuală şi o privire insistentă care atrăgea atenţia – avea mare succes la femei. În aparenţă degajat până la nonşalanţă, avea o cultură solidă, pe care o etala cu plăcere. Toată lumea ştia că marea lui pasiune – un capriciu distins – era egiptologia.

Părea imbatabil în cea de-a patra mare epocă a Egiptului antic, Noul Imperiu, în care au avut loc cuceririle faraonilor în Asia (1580-1090 î.d.Hr.). În 1968, o parte dintre agenţii recrutaţi de Caraman au fost deconspiraţi, iar ofiţerul român a fost retras în ţară, unde a deţinut mai multe funcţii de comandă în structurile de spionaj devenind şi şeful diviziei de contrainformaţii de la Direcţia de Informaţii Externe.

După fuga generalului Ion Mihai Pacepa în SUA, din 1978, Mihai Caraman a fost detaşat în funcţii neimportante şi, în final, în 1979 a fost trecut în rezervă.

După Revoluţia din decembrie 1989, la data de 18 ianuarie 1990 generalul Caraman a fost reactivat şi a fost numit în funcţia de adjunct al ministrului apărării naţionale şi comandant al Centrului de Informaţii Externe, centru care a devenit la 13 decembrie 1990 Serviciul de Informaţii Externe.

Citeste mai multe pe: Adevarul.ro