Generația cu "mama de gât" a înlocuit generația cu "cheia de gât" - Am dat de această frază pe wall-ul Florentinei Gruia, un psiholog care mi-a deschis puțin ochii cu această concluzie. Pentru că a fost o revelație pentru mine, nu numai în ceea ce privește generațiile de adolescenți care devin adulți acum, dar și în ceea ce privește modul în care trebuie să îmi formez copilul pentru viața de adult.
Am o prietenă, tânără, de 23 de ani, care are o problemă în a-și găsi un iubit. S-a întâlnit în ultimii 4 ani cu peste 10 baieți, de-o vârstă cu ea, 9 dintre ei stăteau cu părinții, 5 dintre ei își sunau mama, chiar la prima întâlnire, cu ea de față, să anunțe că întârzie acasă, iar 3 dintre ei, cu care s-a întâlnit de mai multe ori, erau sunați de mamele lor să îi întrebe ce vor să ”pape la cină” sau la prânz. Singurul care nu stătea cu părinții era din provincie, și stătea ... cu părinții unui prieten ... Ea este o fată independentă, care muncește mult să își plătească o chirie ca să nu stea cu părinții ei. Și, având discuția aceasta cu ea, citind apoi ceea ce a scris mai jos Florentina Gruia, am avut revelația acestei generații, ”cu mama de gât”, care nu este pe cale de dispariție, ci, dimpotrivă, capătă notorietate și abundență.
”De cele mai multe ori parintii din dorinta de a se bucura cat mai mult de perioada "copilariei" folosesc biberonul, caruciorul pana la 2-3 ani, mamele dorm cu baieteii in pat pana la 8-10 ani, controleaza fiecare miscare facuta de copil si lista poate continua...Ajunsi la varsta adolescentei acesti copii vor fi inadaptati, cu stima de sine scazuta, incapabili sa ia decizii singuri, in confuzie de sex rol (pentru baietii care dorm cu mamele si primesc apelative ca papusica, bobocica etc). Mai apoi ajunsi la maturitate nu vor reusi sa aiba relatii armonioase cu partenerele lor pentru ca, in conformitate cu "ce spune mama" nici o femeie nu e potrivita pentru el ...”, scrie psiholog Florentina Gruia.
Copiii noștri cresc într-un mediu în care totul li se întâmplă ușor, rapid, fără efort substanțial, totul datorită sau, mai degrabă, din cauza noastră. Avem mașină de spălat rufe, vase, uscător, cuptor cu microunde, fierbător, aspiatoare care aspiră singure, cumpărăturile se fac online, totul este ușor. Mai ales când stai cu părinții, și mama se ocupă de tot. Pentru că și ei îi este ușor și atunci de ce să stresez copilul cu asta? Însă ea uită ceva: copilul nu va părăsi niciodată cuibul dacă mami îi aduce în cioc tot confortul de care are nevoie, fizic și financiar. Singurul confort de care are nevoie copilul devenit adult de la noi este cel emoțional. Atât! El trebuie să știe să zboare singur: să-și gătească, să ducă gunoiul, să apese singur butoanele mașinilor care ii fac viața mai ușoară (pe care, apropo, el trebuie să și le cumpere singur cu propria lui muncă, să nu ia totul ca pe ceva care i se cuvine). Eu nu vreau să cresc un copil cu ”mama de gât”, dar nici cu ”cheia de gât”. Niciuna dintre aceste opțiuni nu este în regulă. Îmi doresc un echilibru, pe care încă îl mai caut, încercând să nu dau în niciuna dintre extreme. Nu este ușor, chiar deloc. Dar mă ajută să citesc opinii, sfaturi, idei și mă străduiesc ca puiul meu, când zboară din cuib, să aibă aripile suficient de dezvoltate să zboare într-o direcție și nu purtat de vânt.
”Nu-ți "handicapa" copilul, respectă-i propria identitate, fii partener nu autoritate în acest proces evolutiv. Fii atent/ă la nevoile copilului adaptate vârstei, oare el dorește să fie hrănit cu lingurița la 5 ani? Să fie întrebat dacă și-a pus maiou pe sub cămașă la 18 ani să nu răcească? Să creștem Adulți adevărați!”, încheie, și pe bună dreptate, psiholog Florentina Gruia.
Am o prietenă, tânără, de 23 de ani, care are o problemă în a-și găsi un iubit. S-a întâlnit în ultimii 4 ani cu peste 10 baieți, de-o vârstă cu ea, 9 dintre ei stăteau cu părinții, 5 dintre ei își sunau mama, chiar la prima întâlnire, cu ea de față, să anunțe că întârzie acasă, iar 3 dintre ei, cu care s-a întâlnit de mai multe ori, erau sunați de mamele lor să îi întrebe ce vor să ”pape la cină” sau la prânz. Singurul care nu stătea cu părinții era din provincie, și stătea ... cu părinții unui prieten ... Ea este o fată independentă, care muncește mult să își plătească o chirie ca să nu stea cu părinții ei. Și, având discuția aceasta cu ea, citind apoi ceea ce a scris mai jos Florentina Gruia, am avut revelația acestei generații, ”cu mama de gât”, care nu este pe cale de dispariție, ci, dimpotrivă, capătă notorietate și abundență.
”De cele mai multe ori parintii din dorinta de a se bucura cat mai mult de perioada "copilariei" folosesc biberonul, caruciorul pana la 2-3 ani, mamele dorm cu baieteii in pat pana la 8-10 ani, controleaza fiecare miscare facuta de copil si lista poate continua...Ajunsi la varsta adolescentei acesti copii vor fi inadaptati, cu stima de sine scazuta, incapabili sa ia decizii singuri, in confuzie de sex rol (pentru baietii care dorm cu mamele si primesc apelative ca papusica, bobocica etc). Mai apoi ajunsi la maturitate nu vor reusi sa aiba relatii armonioase cu partenerele lor pentru ca, in conformitate cu "ce spune mama" nici o femeie nu e potrivita pentru el ...”, scrie psiholog Florentina Gruia.
Copiii noștri cresc într-un mediu în care totul li se întâmplă ușor, rapid, fără efort substanțial, totul datorită sau, mai degrabă, din cauza noastră. Avem mașină de spălat rufe, vase, uscător, cuptor cu microunde, fierbător, aspiatoare care aspiră singure, cumpărăturile se fac online, totul este ușor. Mai ales când stai cu părinții, și mama se ocupă de tot. Pentru că și ei îi este ușor și atunci de ce să stresez copilul cu asta? Însă ea uită ceva: copilul nu va părăsi niciodată cuibul dacă mami îi aduce în cioc tot confortul de care are nevoie, fizic și financiar. Singurul confort de care are nevoie copilul devenit adult de la noi este cel emoțional. Atât! El trebuie să știe să zboare singur: să-și gătească, să ducă gunoiul, să apese singur butoanele mașinilor care ii fac viața mai ușoară (pe care, apropo, el trebuie să și le cumpere singur cu propria lui muncă, să nu ia totul ca pe ceva care i se cuvine). Eu nu vreau să cresc un copil cu ”mama de gât”, dar nici cu ”cheia de gât”. Niciuna dintre aceste opțiuni nu este în regulă. Îmi doresc un echilibru, pe care încă îl mai caut, încercând să nu dau în niciuna dintre extreme. Nu este ușor, chiar deloc. Dar mă ajută să citesc opinii, sfaturi, idei și mă străduiesc ca puiul meu, când zboară din cuib, să aibă aripile suficient de dezvoltate să zboare într-o direcție și nu purtat de vânt.
”Nu-ți "handicapa" copilul, respectă-i propria identitate, fii partener nu autoritate în acest proces evolutiv. Fii atent/ă la nevoile copilului adaptate vârstei, oare el dorește să fie hrănit cu lingurița la 5 ani? Să fie întrebat dacă și-a pus maiou pe sub cămașă la 18 ani să nu răcească? Să creștem Adulți adevărați!”, încheie, și pe bună dreptate, psiholog Florentina Gruia.
0 Comentarii