Cancerul industriei auto comuniste. „Nemții cumpărau o Dacia cu 8.000-9.000 de lei, iar românii plăteau 55.000 de lei”

Cancerul industriei auto românești – prezent de la camioanele DAC la Dacia și Oltcit – a fost „derogarea”. Pentru a continua producția, în condițiile lipsei pieselor de calitate, inginerii au generalizat principiul „merge și așa”, folosind produse de slabă calitate, susține istoricul Petre Opriș.

Incredibila poveste a falimentului economic al României comuniste a fost relatată de istoricul militar Petre Opriș în cadrul podcastului „Colecționarul de istorie”, găzduită de jurnalistul Matei Udrea, de la PressOne. „Gheorghe Gaston-Marin, președintele Comitetul de Stat al Planificării, nu a fost de acord cu proiectul propus de compania franceză Renault privind fabricarea de autoturisme România”, susține istoricul Petre Opriș.

De ce? „Românii nu aveau o putere de cumpărare suficientă pentru a achiziționa asemenea automobile, iar pe piața occidentală era o concurență foarte mare.”

Gheorghe Gaston-Marin a primit propunerea, în 1962, de la Renault în cadrul unei vizite semi-oficiale realizate în statele din Occident, Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, Olanda.

De ce nu s-a produs FIAT în România

Gaston Marin i-a spus lui Gheorghiu-Dej că nu poate să propună acest proiect deoarece românii nu aveau putere de cumpărare.

„Și avea dreptate. Dar Gheorgiu-Dej a insistat să se stabilească un contact și cu compania FIAT și italienii au venit în 1963. Au trimis în România, la o expoziție de produse industriale modelele Fiat 600, Fiat 1300, Fiat 1100 și Fiat 1800. Nu s-a concretizat o colaborare cu Fiat deoarece Gheorgiu-Dej a murit”, explică specialistul

În 1965, Ceușescu reanalizează proiectul pe care Dej îl avea: fabricarea în România, la uzina Autobuzul, respectiv la uzina de la Câmpul Moldovenesc, a unor autoutilitare FIAT 1100 și a unor autoturisme de teren FIAT Campagnola.

S-a făcut o probă, lângă București, pentru a afla care este cel mai bun autoturism utilitar de teren: FIAT Campagnola, Aro R 461 sau dubița TV 4 (produsă la ROCAR pe o platfomă modifcată de IMS-nr).

„Au ajuns la concluzia că cel mai bun vehicul pentru activități utilitare este FIAT Campagnola, dar acesta nu a fost fabricat niciodată în România. Autoturismul trebuia să fie produs în primul trimestru al anului 1967”, a explicat istoricul.

De ce nu a existat un Fiat Campagnola made in România? „Pentru că n-am avut bani”, susține Opriș.

Cum s-a ajuns la Renault

Cum s-a ajuns totuși la colaborarea cu Renault? În 1965, Ceaușescu a avut două mari proiecte: realizarea unui tractor în colaborare cu FIAT la Brașov și a unui autoturism în colaborare cu Renault la Mioveni.

„Dar nu avem bani nici pentru unul, nici pentru altul. S-a făcut un plan care prevedea ca în momentul în care poate vom face rost de niște bani să investim în cele două capacități de producție, cea de la Mioveni și cea de la Brașov”, susține istoricul.

Pentru a reduce deficitul valutar, Ceaușescu a decis să fabrice în România un autoturism în colaborare cu o mare companie auto internațională.

În urma unei licitații la care participă mai multe companii internaționale, în 1966, se semnează la București contractul cadru între statul român și Renault, pentru construirea la Mioveni a modelului Renault 8 Major – care urma să se comercializeze în România sub numele Dacia 1100.

Mai multe pe adevarul.ro