Medic psihiatru: De frică să nu rămână fără permis, pacienții refuză să-și mai ia tratamentul care îi ține în viață

Cristian Paparău, medicul legist și psihiatru, a declarat pentru „Adevărul” că mulți dintre pacienții pe care îi are sub observație nu-și mai iau tratamentul de frică să nu fie depistați pozitivi la testările antidrog și să nu rămână fără permis de conducere. 

 Între timp, Comunitatea Declic a trimis Înaltei Curți un document prin care își exprimă opinia cu privire la importanța consultării medicilor legiști atunci când judecătorii interpretează noțiunea de „conducere sub influența substanțelor interzise”.

Medicul legist și psihiatru Cristian Paparău a mărturisit pentru „Adevărul” că se află în fața unui adevărat fenomen: „Mesageria telefonului meu este plină cu mesaje din partea pacienților. Aceștia mi-au transmis că au început să nu-și mai administreze tratamentele prescrise de teama de a nu fi trași pe dreapta și de a-și peirde permisul. Iar asta, pentru că multe medicamente te scot pozitiv la droguri, deși tu nu ai consumat așa ceva. Mulți oameni mi-au spus că, dacă își pierd permisul de conducere, își pierd și joburile. Mulți sunt navetiști, nu mai au cu ce să ajungă la muncă, alții sunt șoferi profesioniști. Mi-au scris foarte mulți pacienți care nu știu cum să procedeze, nu știu ce să facă. Să-și ia tratamentul și să riște să fie sancționați pe nedrept sau să nu și-l ia și să riște alte probleme și mai grave de sănătate. Și vorbim despre tratamente care multora le prelungește viața, îi ține în viață sau le oferă o viață cât de cât mai bună. Eu ce să le spun?”

Termenul „cofeină” ar trebui și el reinventat

Medicul vine cu câteva exemple concrete: „Metforminul poate da un rezultat fals pozitiv. Este un medicament prescris bolnavilor de diabet 2. Sunt, apoi, betablocantele, adică tratamentele folosite în terapia cardiologică, care pot da, de asemenea, rezultate fals pozitive. Avem și antiinflamatoarele, și antialergicele care sunt administrate mai ales în această perioadă cu ambrozie. Și sunt mulți care au nevoie de ele și care le iau. Apoi, sunt pacienți care sunt pe anxiolitice folosite în scop hipnoinductor, adică îi ajută să adoarmă. Nici aceștia nu-și vor mai lua tratamentul, deși insomnia este o afecțiune gravă, chinuitoare, care îți reduce randamentul peste zi și poate da chiar depresie”.

Medicul mai spune că și termenul de substanțe psihoactive va trebui reinventat. „Cofeina, de exemplu. Dacă am băut trei cafele sunt sub influența substanțelor psihoactiv. Cafeina din aceste cafele mă face mai vigilent, poate mai agitat”. Și anumite alimente consumate pot genera un rezultat fals pozitiv: „Semintele de in, de cânepă, apa tonică…dar ar trebui să ingerăm o cantitate de 45-50 de grame ca să iasă ceva la testare”, mai precizează specialistul.

Și încă un aspect, mai punctează dr. Paparău: aparatele drugtest folosite în prezent de polițiștii rutieri, dacă sunt lăsate în soare, pe bordul mașinii, în condiții improprii, pot da rateuri. „Dacă le supui unei temperaturi mari e posibil să ai mult mai multe erori. Gândiți-vă că temperatura maximă acceptată pentru acele aparaturi este undeva la 50 de grade. Dacă sunt ținute într-o mașină fără aer condiționat, uitate acolo să zicem..în timp ce polițistul se află în intersecție, dirijând circulația, nu mai poți avea încredere în aceste aparate dacă le folosești”. Medicul legist atenționează și asupra faptului că în România avem o aparatură extrem de sensibilă, care detectează orice urmă de drog în sânge. „Acestea ar trebui să fie și ele calibrate. Aparatele din trafic, folosite de polițiștii rutieri, detectează și cele mai mici reziduuri”.

Medic legist: „Trebuie modificată legea, dar mie greu să cred că se va întâmpla”

Ce ar trebui făcut? Care ar fi soluțiile? Răspunsul îi au tot medicii legiști. Aceștia propun un prag de consum car să facă diferența între persoanele care au în sânge, în organism o anumită cantitate și cele care se află sub influența drogurilor. Medicii legiști au transmis într-un comuncat de presă că stabilirea prezenței stării de influență nu poate și nu trebuie să fie corelată rigid cu simpla prezență a unei substanțe.

„Din punct de vedere medical, o persoană se află sub influența unei substanțe atunci când, ca urmare a consumului unei substanțe, capacitățile sale fizice sau psihice sunt afectate, cu reducerea abilităților sale de a gândi și reacționa normal, cu prudența și diligența necesare. De aceea este necesar a se proba că șoferul era mai puțin capabil, fizic ori psihic, sau ambele, de a avea o judecata clară, fără tulburări neurologice / psihice care să îi afecteze capacitatea de a opera un autovehicul fără riscuri, pentru el sau ceilalți participanți la trafic. Așadar, este obligatoriu, atât în litera legii, căt și a spiritului ei, dar mai ales al obiectivității din punct de vedere toxicologic medico-legal, să fie demonstrată această afectare a comportamentului unei persoane, REALĂ ORI POTENȚIALĂ, de substanța identificată în corpul său, dar prin interpretare exhaustivă toxicologică, și nu prin congruențe forțate, simpliste (de tipul prezența substanței = influențare)”, se arată în document.

„Trebuie să există limite dincolo de care poți să incriminezi șoferul, să spui că da, se află sub influența drogurilor. Însă, atenție! Să te afli sub influență înseamnă să ai în sânge o anumită cantitate de drog - care acum nu este stabilită și legiferată - dar să ai și un comportament anume”, mai completează și dr. Cristian Paparău.

Problema ar putea fi rezolvată prin introducerea acestor praguri de consum. Să existe o limită, iar cine o depășește să suporte consecințele și să se supună rigorilor legii. Ceilalți , care se încadrează sub pragul respectiv, să fie lăsați să-și vadă de drum, cum s-ar spune. „Legea trebuie modificată în așa fel încât să nu mai incrimineze prezența substanței în organism. Decizia Înaltei Curți a fost aplicată mot-a-mot de legiuitor. Mulți, din lene, o aplică exact așa, ca atare. Fără să mai gândească. Se face o confuzie gravă între prezență și influență iar acest lucru trebui să dispară”, mai punctează dr. Paparău.

Medicul nu este, însă, foarte optimist cu privire la modificarea legislației. „Încă de la început a existat un grad de obtuzi, să zic așa, din partea celor care au creat această lege, încât mi-e greu să cred că vor ceda în spiritul lucrurilor care se întâmplă prin afară și funcționează”.

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al Înaltei Curți va decide, pe 16 septembrie, ce înseamnă starea de influență, după solicitarea Curții de Apel Brașov de a lămuri acest aspect. Decizia va fi una definitivă și obligatorie pentru toate instanțele din România.