Un fermier din Arad care și-a invitat clienții să culeagă singuri marfa și apoi să-i aprecieze valoarea s-a trezit cu o surpriză! Cutia de fonduri în care fiecare a fost liber să pună cât crede nu a rămas goală

Semănate încă din februarie - martie, culturile cu boabe mici și dulci sunt culese în această perioadă, unii mici fermieri găsind o soluție inedită pentru recoltare. Mazărea se seamănă primăvara cât mai devreme, momentul prielnic fiind sfârșitul lunii februarie sau începutul lunii martie, 

atunci când temperatura din sol ajunge la 4-5° C, cu tendința de creștere. Ultima epocă de semănat este 1-2 aprilie. Pentru culturile de toamnă, semănatul se poate realiza în luna septembrie. Cultura de mazăre se înființează doar prin semănat direct în câmp. Cultura se poate înființa primăvara și toamna, cu mențiunea că în toamnă se realizează doar cultura din gospodăriile private, întrucât cultura de mazăre de toamnă are un randament scăzut.

Mazărea are pretenții moderate față de lumină, fiind o plantă de zi lungă. În schimb, are pretenții ridicate față de umiditate, când plantele se află în perioada de germinație a semințelor și la începutul perioadei de vegetație.

Mazărea de grădină se cultivă pentru boabe, care sunt bogate în proteine, vitamine, carbohidrați. Mazărea se poate consuma sub diverse forme. În plus, plantele de mazăre au proprietatea de a fixa azotul atmosferic, astfel că sunt foarte bune premergătoare pentru alte culturi de legume. Tulpinile care se obțin după recoltare sunt excelente a fi folosite ca furaj pentru animale, întrucât au un conținut ridicat în proteină.

Mănânci ce culegi

După ce a înființat o astfel de plantație, un fermier din Arad s-a gândit că îi va fi greu să culeagă roadele de unul singur, fără utilaje specifice. Așa că și-a promovat cultura invitând oamenii să culeagă singuri cantitatea de care au nevoie și să plătească atât cât consideră că face.

Rezultatele n-au întârziat să apară: oameni înarmați cu găleți s-au prezentat la marginea plantației și au început să culeagă păstăile cu boabe mici și dulci.

„Mănânci ce culegi”, a zis fermierul. „Mi-era puțin frică să nu fie vandalizată plantația, dar nu s-a întâmplat așa. Rezultatul a fost peste așteptări. Oamenii au cules și nu s-au zgârcit când au lăsat bani în cutiuța pe care am pregătit-o. Mi-au spus că sunt mulțumiți că e mazăre bio, netratată în niciun fel”, a adăugat fermierul.

Astfel de practici au fost frecvent întâlnite în ultimul deceniu și nu doar în România, ci și în alte state precum Marea Britanie. Fermierii invită clienții să-și culeagă singuri roadele, fie că este vorba de livezi sau de tomatele din solar.

Încă din 2014, o familie de bucureşteni și-a invitat clienţii să-şi le culeagă singuri fructele ecologice din livada pe care au cultivat-o în localitatea Sultana, judeţul Călăraşi, chiar pe malul Mostiştei.

Afacerea familiei Popa a demarat la sfârşitul anului 2009, printr-un proiect pe fonduri europene. Valoarea eligibilă a proiectului de dezvoltare a fermei s-a ridicat la 427.000 de euro – jumătate din sumă a reprezentat finanţare europeană, iar cealaltă jumătate – cofinanţare asigurată de cei doi antreprenori.