Cine salvează UE și România de la dezastru. Expert: „S-au împușcat într-un picior și i-au tras și pe alții după ei”

Uniunea Europeană are nevoie de reforme profunde, în plan politic și economic, pentru a face față provocărilor și contextului delicate. Aceasta e părerea experților chestionați de „Adevărul”, care avertizează că Bruxelles-ul nu mai poate amâna măcar unele schimbări.

Cea mai reglementată economie, cea a Uniunii Europene, suferă enorm în această perioadă. De altfel, economia Uniunii Europene rămas cu mult în urma Statelor Unite și chiar a Chinei, arată Financial Times. Potrivit sursei citate, care se bazează pe cifre oficiale, economia americană a crescut cu circa 80% în ultimii 15 ani, după criza declanșată chiar din SUA, în 2007. În aceeași perioadă, economia Uniunii Europene a a avut doar o creștere modestă, cumulată în toți acești ani doar în jurul a 15%.

Perioada coincide cu adoptarea politicilor de austeritate și a așa numitelor „super reglementări”, care nu au făcut însă decât să erodeze puterea de cumpărare și calitatea vieții populației, contribuind din plin la creșterea partidelor extremiste și populiste.

Că economia Uniunii Europene suferă o arată și recentul raport Mario Draghi, o analiză făcută cu bisturiul de celebrul economist italian, fost președinte al Băncii Centrale Europene și fost premier al Italiei. Pe scurt, analiza lui Draghi arată că UE e grav bolnavă din punct de vedere economic, iar în raport cu SUA și China e repetentă și la capitolul inovație și tehnologie. Evident, UE a rămas în urmă și la capitolul competitivitate economică, mai relevă raportul.

O mare parte a problemelor au ca punct de plecare energia, mai scumpă ca oriunde în Europa. De altfel, cifrele oficiale arată că în 2024, prețurile gazelor în Uniunea Europeană au fost de până la cinci ori mai mari decât cele din SUA. În același timp, energia electrică este de trei ori mai scumpă în Europa decât peste Atlantic. Or, se știe, cu cât prețul energiei este mai mare, cu atât mai mari sunt costurile de producție, așa că nu întâmplător ceea ce a mai rămas din industria Uniunii Europene e departe de a fi competitivă și se chinuie să supraviețuiască, în timp ce în Statele Unite performează.

Prețurile uriașe ale energiei și lipsa investițiilor a adus UE într-o situație delicată, explică Draghi. În atare situație, șansa UE ar fi să investească anual 800 de miliarde de euro în reindustrializarea și retehnologizarea sa, dar și în inovație și în producția de energie. Banii, spunea raportul, ar fi provenit din eurobonduri garantate de toate statele UE. Fără să fie perfect și fără să ofere toate soluțiile, raportul Draghi a propus câteva linii de direcție, dintre care măcar o parte ar fi putut servi ca punct de plecare pentru reformă. Doar că Germania, țară care a provocat de altfel criza energetică din 2022 prin apropierea sa de Rusia, și-a arătat încă o dată egoismul și a spus nu din start.

Până unde are dreptate Draghi

Și pentru că politicul și economicul sunt strâns legate, iar orice reformă veritabilă economică trebuie dublată și validată de una politică, „Adevărul” a apelat la expertiza a trei cunoscuți experți. Este vorba de Valentin Naumescu, profesor de relații internaționale la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Ștefan Popescu (profesor la Școala Naţională de Studii Politice și Administrative din București) și de profesorul Bogdan Glăvan, expert în macro și microeconomie, economia dezvoltării și economia monetară și director al Centrului de Economie Politică și Afaceri româno-american „Murray Rothbard“.

Profesorul Valentin Naumescu consideră că raportul fostului bancher vine doar să confirme diagnosticul pus UE de mulți alți experți, de această dată din perspectiva economistului.

„Iată, acest raport dat publicității confirmă ceea ce mulți specialiști spuneau și anume că este nevoie în acest moment de o revizitare a modelului european, care pare pare că și-a atins limitele sau că se îndreaptă spre atingerea limitelor până la sfârșitul acestui deceniu. Asta înseamnă o revizuire a viziunii politice, a viziunii asupra modelului economic și social al Uniunii Europene, asupra statului, asupra distribuirii și redistribuirii resurselor, asupra capacității de a mai absorbi imigrație. Și mă refer, bineînțeles, în special la imigrația ilegală, pentru că despre asta este vorba. Da, e vorba și de capacitatea de a gestiona aceste obiective extrem de ambițioase în cazul politicilor verzi, care ar putea totuși să intre în contradicție cu criteriile de sustenabilitate și competitivitate economică”, spune profesorul clujean.

Valentin Naumescu se declară de acord cu diagnosticul pus de Mario Draghi și insistă că UE are nevoie să pună accentul pe inovație.

„Competitivitatea vine din capacitatea, flexibilitatea și supleț a companiilor de a produce profit și de a inova”, mai spune Naumescu, care amintește de faptul că Germania a fost țara care a spus nu din start planului.

800 de miliarde de euro, prea mulți pentru UE

„Deci, Germania nu își asumă acest risc în numele, împreună cu celelalte economii, pentru că este într-adevăr riscant atâta timp cât nu avem niciun fel de garanții în ceea ce privește calitatea guvernării în celelalte state membre ale Uniunii Europene. Asta vrea să spună, în esență, refuzul Germaniei. Da, noi nu ne putem asuma să plătim datoriile Uniunii Europene, pentru că, iată ce se întâmplă în democrațiile statelor venim, există evoluții previzibile și noi rămânem îndatorați și cu guvernări foarte inegale ca performanțe, ca seriozitate, competitivitate, calitate ș.a.m.d”, explică profesorul.

În opinia sa, soluția lui Mario Draghi are un defect: este prea costisitoare. „Uniune Europană are nevoie de un plus masiv, substanțial, de inovație, de competitivitate. Soluția Draghi este foarte costisitoare. Eu nu zic că nu funcționează, poate funcționa, dar 800 de miliarde de euro sunt bani serioși, care nu pot fi obținuți peste noapte”, mai spune el.

Profesorul clujean vorbește și despre faptul că cea mai reglementată economie a lumii, cea a Uniunii Europene, are nevoie de dereglementare pentru a redeveni competitivă.

„Sigur, varianta îndatorării comune a Uniunii Europene a fost deja respinsă. Deci eu sunt mai degrabă reticent sau de un optimism rezervat în ceea ce privește, să zicem, funcționalitatea sau fezabilitatea soluției Draghi. Bun, sunt menționate și alte soluții, să spunem, secundare. Este dereglementarea Uniunii Europene și cu aceasta sunt de acord. Economia americană este mult mai puțin reglementată, este mai flexibilă. Sau foarte multe reglementări, criterii, standarde impuse la nivelul Uniunii Europene, care într-un fel, într-un fel sunt utile, pentru că ele garantează calitatea vieții, calitatea produselor, a serviciilor. Pe de altă parte, să ne dăm seama și să fim realiști că toate aceste criterii, toate aceste standarde, toate aceste reglementări împovărează companiile și economia europeană, că o face mai puțin competitivă pe plan gobal”, spune Naumescu.

Elemente contradictorii în planul Draghi

În opinia sa, raportul Draghi are și câteva elemente contradictorii. Spre exemplu, deși admite că energia este foarte scumpă în UE, insistă că trebuie continuat, ba chiar accelerat acel Green Deal și decarbonizarea. Ori taxele pe carbon și accizele pe combustibilii fosili au pus și ele o presiune uriașă pe prețurile energiei și au dus-o în sus.

„Draghi merge pe ideea unui compromis, spune că da, trebuie continuată decarbonizarea industriei și economiei europene, dar în condițiile creșterii competitivității. Or, asta mie mi se pare destul de contradictoriu. Ba chiar vedem că în ultima perioadă vânzările de mașini electrice a scăzut în Europa, vedem că producătorii auto europeni suferă enorm. Se știe deja scandalul imens care a început la Volkswagen cu scenariul închiderii de fabrici în Germania, dar și alți producători au încep să aibă probleme știind că mașinile electrice venite din China sunt mai ieftine și practic au dat peste cap toate calculele producătorilor europeni care nu mai sunt competitivi”, mai spune el.

De asemenea, Uniunea Europeană alocă sume uriașe asistenței sociale, în timp ce populația și firmele sunt impozitate la sânge.

„Sigur că e foarte generos să ai politici asistențiale bogate, dar pe de altă parte, când vedem și analizăm competitivitatea economică, vedem că suntem în spatele Statelor Unite și Chinei din punct de vedere al competitivității, dar și în spatele altor țări. Nu sunt doar SUA și China, cele menționate în raport, dar sunt alte economii din zona Indo-Pacific, de exemplu, care vin foarte accelerat, sunt sunt într-o creștere foarte spectaculoasă, au o dinamică foarte, foarte bună, accelerată. În felul acesta ritmul acesta, Uniunea Europeană riscă să devină un un actor economic, un politic, tehnologic, dacă vreți să spunem nu din prima categorie, nu putem spune minor, dar nu dintre cei mai mari”, explică Naumescu.

Pe de altă parte, el vorbește despre faptul că statele Uniunii Europene încep să acumuleze unele frustrări, iar în ultimii ani au putut fi remarcate mai multe falii. Astfel, statele nordice, așa-numitele „țări frugale” au de cele mai multe ori viziuni diferite față de cele sudice, iar mergând de la Vest spre Est, motorul franco-german e tot mai contestat de țări ca Polonia și de statele baltice.

Nu în ultimul rând, Franța și Germania au probleme interne serioase, pe fondul creșterii partidelor populiste și chiar extemiste, iar liderul de la Paris, Emmanuel Macron, a ieșit foarte slăbit după ultimele alegeri. Cu o situație similară să confruntă și cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, într-o perioadă în care partidul extremist AfD crește tot mai mult în preferințele germanilor. Confruntați cu o situație complicată în plan intern, cei doi lideri se implică mai puțin în politica externă.

În fine, tot mai mulți analiști vorbesc de „griparea” motorului franco-german, în ultimii 2-3 ani, pe fondul neînțelegeri între cele două state. Dezacordurile dintre cele două mari puteri europene au devenit tot mai evidente, iar vremurile în care tandemul Macron - Angela Merkel găseau soluțiile pentru orice problemă au apus.

Tot mai multe falii

„Vedem mai nou că statele de rang mijlociu, așa cum este Polonia, doresc slăbirea monopolului franco-german asupra procesului decizional de la Bruxelles și doresc mai multă putere și mai multe informații. Mai există și alte falii. De exemplu, există o falie destul de evidentă atunci când se elaborează cadrul financiar multianual între țările contributoare net contributoare la nivelul Uniunii Europene și cele net beneficiare, cele care primesc mai mult decât contribuie. Primele, printre care Germania, Olanda, Danemarca, Austria, Suedia insistă de de mulți ani pentru o reducere a cheltuielilor Uniunii Europene, pentru o reducere a bugetelor. Sigur că reducerea bugetelor înseamnă inevitabil scăderea nivelului de ambiție politică al al Uniunii Europene”, adaugă el.

Pe de altă parte, în Uniunea Europeană există și alte probleme, iar neînțelegerile dintre principalele forțe politice și dintre unele state membre UE și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au făcut ca aceasta să aibă probleme cu constituirea echipei sale.

„Există foarte multe teme, teme politice, teme economice, teme sociale și aș mai spune pentru Comisia Europeană, care iată, se naște foarte greu în când chinuri mari, așa cum vedem. Și vedem și alte probleme mari. De exemplu, comisarul european francez Thierry Breton a anunţat că va renunţa la funcţia de membru al organului executiv al UE din cauza unei rupturi cu preşedintele Comisiei Europene. Faptul că acesta demisionează, își retrage candidatura cu aceste critici legat de de guvernanța la nivelul Comisiei Europene înseamnă că nu este deloc liniște acolo, în etajele acelea superioare ale puterii europene, că sunt viziuni diferite, că s-au cumulat tensiuni și cred că vor urma 5 ani foarte grei pentru noua Comisie von der Leyen, care trebuie să facă mai multe lucruri deodată. Va fi o comisie de multi-task, da, deci pe de o parte trebuie să calmeze îngrijorările, să rezolve nemulțumiri, frustările, iată, sunt în creștere partidele radicale”, mai spune el.

Nu în ultimul rând, Uniunea Europeană va trebui să își reevalueze politicile față de migrația ilegală, care a generat tensiuni uriașe în ultimul timp și a hrănit partidele extremiste.

„E cazul să se analizeze la rece și problema imgrației ilegale. Deci, orice exagerare într-un anumit sens este urmată, din păcate, de o reacție în sens contrar. Vedem ce se întâmplă pentru faptul că s-a greșit în 2015-2016. Ne amintim cum a apărut criza migrației de de la vremea respectivă. Iată că acum Germania recurge din nou la controlul la frontiere. Tocmai Germania și tocmai sub un guvern social-democrat, cu un cancelar de stânga a ajuns să reinstaureze controlul la frontiere, spunând că nu se mai poate, că trebuie stăvilită imigrația ilegală”, mai spune profesorul clujean.

Cum e mai bine pentru România

Iar dacă țări ca Germania cer insistent reducerea unor bugete, alte state, inclusiv România, ar fi afectat negativ de acest lucru. De altfel, Valentin Naumescu atrage atenția că nu este momentul pentru un nou tratat care să stea la baza Uniunii Europene, chiar dacă e nevoie de reforme economice. Războiul din Ucraina și succesul partidelor extremiste din Europa îndeamnă pe de altă parte la prudență, iar Uniunea Europeană s-ar putea gândi la un nou tratat abia în următorul deceniu, consideră Naumescu.

„Atmosfera este este încinsă, este fierbinte, suntem încă în timpul unui război. Să nu uităm, este război în Europa, nu știm când și cum se va încheia acest război. Deci, eu zic să vedem întâi finalul războiului, să lăsăm să se așeze lucrurile, să se calmeze, să avem din nou pace și un climat de securitate în Europa, să treacă acest val al extremismului politic, al suveranismului. Și dacă toate lucrurile acestea se vor rezolva în următorii cinci, șapte, 10 ani, da, poate că atunci generația viitoare de politicieni va putea aborda cu curaj și inspirație, sperăm, tema unui nou tratat al UE”, susține el.

În schimb, UE nu mai poate aștepta în ceea ce privește unele măsuri economice, cu precădere renunțarea la atât de multe reglementări.

„De exemplu, se vorbește de necesitatea unei dereglementări. Și foarte bine, lucrul acesta trebuie și se poate face. Dar dacă ne gândim la schimbări mai ample, mai mai profunde, structurale, să zic așa, sau instituționale, de ahitectură instituțională, mă tem că ele nu sunt posibile pe termen scurt. Vor trebui făcute, dar nu acum”, adaugă el.

În acest moment, mai spune profesorul, România este avantajată de actualele tratate europene. „Orice modificare a tratatelor Uniunii Europene care intră în zona acestor mecanisme foarte fine și sensibile ale Uniunii Europene riscă să ne să afecteze interesele, atât ca stat, cât și pe cele ale cetățenilor români”, adaugă el. Interesele României ar fi ca Ucraina și Republica Moldova să fie cât mai curând integrate în Uniunea Europeană.

Avansul partidelor populiste presează UE

Și Ștefan Popescu crede că Uniunea Europeană se află în fața unor provocări fără precedent.

„În primul rând mi-a stânit o undă de regret că Mario Draghi nu a reușit să fie propus președinte al Comisiei Europene, pentru că Macron venise cu această ofertă, dar slăbirea lui politică l-a împiedicat să mai răstoarne masa și să-l aducă pe Draghi în locul Ursulei von der Leyen. În cazul lui Draghi e clar că avem de a face o un lider cu mult mai mare anvergură comparativ cu von der Leyen și care cunoaște problemele. Sigur, în spatele acestui raport stă o echipă, dar totuși el este coordonatorul. Într-adevăr, subliniază declinul Uniunii Europene și mă întreb, în condițiile în care Uniunea Europeană este are instituțiile europene care ar trebui să corecteze acest declin au în stat de state care nu se mai înțeleg între ele, cu lideri critici, slabi, tot mai slabi și orientați spre probleme interne”, spune Popescu.

El vorbește și despre alte probleme care, coroborate cu cele economice, zdruncină serios Uniunea Europeană. Situația incertă din țări ca Franța și Germania și avansul partidelor populiste pun presiune pe Uniunea Europeană.

„Vedem probleme, le vedem în cazul lui Olaf Scholz, care are alegeri într-un an de zile, le vedem și la Macron, nu știm dacă va dizolva Adunarea Națională și se va îndrepta la anul către noi alegeri. În condițiile în care 77% dintre francezi, arăta un sondaj recent, doresc o închidere a frontierelor, vedem probleme care fac să avem o Comisie Europeană slabă și fără posibilitatea, cred eu, de a corecta această tendință îngrijorătoare. În plus, în raport cu Statele Unite, dacă ne uităm la marele nostru partener de peste ocean, Uniunea Europeană intră într-o fază de erodare progresivă”, mai spune el.

Angela Merkel, responsabilă de dezastrul german

Toate acestea au dus la o scădere a influenței politice a Uniunii Europene. Iar politicile neinspirate ale unor lideri sau foști lideri europeni au ajuns să coste enorm.

„Acest lucru se va traduce și printr-o scădere a influenței politice a Uniunii Europene. S-au văzut inclusiv politicile populiste, inclusiv ale guvernului Angela Markel. Pentru că Angela Markel a fost cea care, după cu Fukushima, pe fondul acelei emoții, a decis, pentru că avea alegeri într-un un land sau două landuri, iar Verzii erau pe primul loc, și atunci s-a gândit să le ocupe terenul, anunțând închiderea centralelor nucleare. Deci practic germanii s-au împușcat într-un picior cu asta și au devenit complet dependenți de gazele Rusiei. Și i-au tras și pe alții după ei când a apărut criza energetică. Acum când nu le mai au, vedeți ce probleme economice uriașe au”, adaugă profesorul bucureștean.

Și profesorul Bogdan Glăvan vorbește de nevoia de reformă a Uniunii Europene, referindu-se la cea economică.

„Categoric avem nevoie de o reformă. Și e un lucru îmbucurător că raportul Draghi spune clar chestia asta, pentru că în general, elitele de la guvernare au tendința să ascundă sub preș, să amâne momentul decontării, ca să zic așa, și de asta lucrurile sunt împinse până în momentul în care devine evident pentru toată lumea că împăratil este gol. Sau în cazul nostru particular, că Europa a rămas în în urma serios în urmă de SUA și începe să fie depășea depășită în punct de vedere tehnologic chiar de China”, spune el.

Planul Draghi, valabil doar pe jumătate

Pe de altă parte, el nu crede că proiectul lui Mario Draghi este în totalitate valabil și spune că nu ar rezolva problema pe fond. El remarcă o abordare tipic socialistă a fostului premier italian și spune că soluția principală ar trebui să fie dereglementarea, nu continuare subvenționării masive a unor industrii.

„Există în mod evident o probleme pe multiple planuri, deci o letargie economică de de lungă durată în Europa. O nevoie de reformă este, însă planul Draghi nu reprezintă o reformă, pentru că în esență, ce spune acest raport este ceva ce s-a mai făcut de multe ori în istorie, adică un plan guvernamental de creștere a cheltuielilor pentru a injecta bani în economie, în speranța că această injecție de bani va crește ritmul produsului intern brut. este o perspectivă keynesiana de la vechiul mare om de știință John Maynard Keynes, care din perioada interbelică ne-a lăsat moștenire această idee. Că dacă guvernul mărește cheltuielile, poate să crească ritmul creșterii economice, poate să scoată economia din depresiune, din recesiune”, arată economistul.

Chiar și așa, soluțiile lui Keynes nu sunt aplicabile azi, consideră profesorul Bogdan Glăvan. Situația este cu totul alta în prezent, iar problemele cu care se confruntă Uniunea Europeană nu pot fi tratate doar cu „perfuzii” de bani.

„Dacă Keynes ar trăi astăzi ar râde cu gura până la urechi de Draghi, probabil pentru că nu și-ar fi putut imagina ca această rețetă să fie aplicată în situații ca cea de azi. Pentru că azi noi nu suntem într-o criză economică de genul celei despre care vorbea el. Noi suntem într-o cu totul altă situație. Suntem într-o situație în care dinamica economică e scăzută, deoarece viața economică este încorstetată de reguli peste reguli, de politici economice care au redus apetitul pentru investiție și apetitul pentru risc. Și care au transformat mediul antreprenorial, l-au deformat în sensul de a-l stimula să caute privilegii tot timpul, ajutoare. Deci stimulentul în mediul antreprenorial în loc să fie acela de a investi în cercetare e tot timpul acela de a mai împușca o comandă de stat. Și asta este ceea ce separă Europa de America, în principal”, explică Glăvan.

Ce are de făcut România

Regelementările la tot pasul și insistența cu care Bruxelles-ul reglementează și reduce libertatea economiei au condus la aceste probleme economice.

„Deci cauzele băltirii economice din Europa trebuie înțelese, trebuie căutate în instituțiile, în calitatea instituțiilor din Europa față de cea din America. Adică în calitatea regulilor jocului. Regulile jocului sunt proaste în Europa față de America. Și de asta Europa este unde este. Și în consecință, reforma ar trebui să constea în schimbarea regulilor, nu în pomparea de bani în economie. Și bineînțeles, în eliminarea, reducerea reglemenetărilor. Raportul Draghi menționează acest lucru, dar în loc să spună că problema ține de reglementări, el vrea să continue acest lucru”, mai spune el.

Profesorul amintește și de politicile Green Deal care au scumpit energia și care au sufocat finalmente industria. Și acest lucru, spune el, este vizibil și în cazul României. Taxele mari și multe, coroborate cu reglementările la tot pasul, nu fac decât să sugrume economia. De altfel, spune el, România trebuie acum să facă eforturi suplimentare față de multe alte țări membre UE pentru a-și pune pe picioare economia.

„Pentru România va fi mai greu, din cauză că economia României sau societatea românească este o societate relativ înapoiată față de cea occidentală, înapoiată și mult săracă. Și atunci tu ai nevoie de instituții și mai bune decât cele din vestul Europei. Dacă îți propui, dacă vrei să ajungi la același nivel de bunăstare materială ca Franța sau Olanda, ai mai mult de tras. Adică ai nevoie de niște reguli ale jocului care să-i incite pe oameni să fie mai productivi, mai ageri, mai creativi. Dacă ești mulțumit cu unde ești astăzi, la marginea Europei, atunci e perfect. E perfect, sigur că sunt ironic. Poți să rămâi cu niște instituții tipice. Noi dacă vrem să avem o economie puternică, competitivă așa cum e cea americană și cum au fost cele din Vest, dacă vrem să trăim la fel bine cum trăiesc cei din Vest, atunci trebuie să menținem, între altele, taxe mai mici decât sunt acolo per ansamblu, să ne preocupăm să avem un regim fiscal competitiv, competitiv”, încheie profesorul Bogdan Glăvan.