CTP, despre Ion Țiriac: „Securitatea l-a recrutat în 1963, dar mă bate gândul că o fi fost mai performant în a turna Securitatea la KGB”

Cristian Tudor Popescu critică dur poziția omului de afaceri Ion Țiriac față de NATO și cheltuielile militare ale României. Astfel că, gazetarul amintește cum fostul sportiv a fost recrutat de Securitate, dar nu a fost foarte performant, sugerând că poate Țiriac a turnat Securitatea la KGB.

„Titi Țiriac n-are nevoie de NATO” – este titlul postării prin care gazetarul Cristian Tudor Popescu (CTP) face dezvăluiri despre omul de afaceri Ion Țiriac. Reacția dură a lui Popescu a venit în urma declarației despre NATO a fostului mare sportiv în emisiunea „Prietenii lui Ovidiu”: „Eu nu vreau război, nu-mi trebuie NATO, buget militar, nu-mi trebuie bază militară, nu-mi trebuie nimic. Îmi trebuie să am un popor sănătos”.

Gazetarul susține că nu știe ce i-a răspuns Ovidiu Ioanițoaia, dar el i-ar spune că are dreptate: „când te trimit în lagăr sau te împușcă în ceafă, medicii Kremlinului recomandă să ai o bună stare de sănătate. Așa că, într-adevăr, ce nevoie avem de NATO și baze militare în România? Să tăiem bugetul Apărării și să investim în sport, cum îndeamnă dl Titi Țiriac. Se știe că rușii nu te atacă cu tancuri și rachete, eventual nucleare, ei te întreabă dacă vrei război sau nu, și, în caz că nu vrei ei organizează o competiție polisportivă și cine câștigă, ăla e.”

CTP a susținut apoi că „Securitatea l-a recrutat pe Ion Țiriac sub numele de cod Titi Ionescu în 1963 ca să „încadreze informativ sportivi și delegați străini suspecți care vin în România”. Nu s-a dovedit eficient în această activitate, potrivit constatării Organelor. Acum însă, mă bate gândul că Titi o fi fost mai performant în a turna Securitatea la KGB.”

CNSAS: lui Ţiriac nu i se poate imputa calitatea de colaborator al Securităţii

Fostul tenismen Ion Ţiriac a semnat, conform CNSAS, un angajament cu fosta Securitate la 11 iulie 1963. După trei ani, colaborarea înceta din cauza „relei-voinţe“ a „sursei“.

Avea 24 de ani şi îşi croise deja drumul în viaţă cu ajutorul rachetei de tenis. „Tennis Guru", cum îl numea presa internaţională, avea să devină agent în cea mai opresivă instituţie a statului comunist - Securitatea.

Contactat telefonic de Adevărul pentru documentarea unui articol despre recrutarea sa de către Securitate, publicat în urmă cu câțiva ani, Ion Ţiriac a fost de negăsit. „Este în concediu, până după 20 februarie", ne-a răspuns asistenta personală a omului de afaceri, Geta Uglai.

Rolul lui Ţiriac în reţeaua Securităţii era de a da informaţii despre „sportivi şi delegaţi străini care vin în Republica Populară România, pe linie sportivă, şi care sunt suspecţi". Conform CNSAS, Ion Ţiriac a făcut mai multe informări către Securitate, însă doar două au fost scrise.

Tenismenii, bibeloul şi mantoul

În „poveştile" scrise pentru Securitate, Ion Ţiriac a dat detalii din discuţiile pe care le avea cu colegii sud-africani, tenismenii Abe Segal şi Gordon Forbes, veniţi, în vara anului 1963, în România pentru Cupa Davis.

Ţiriac era în echipă cu Alexandru Bardan - în prezent vicepreşedinte la Federaţia Română de Tenis. I-au bătut, la dublu, pe sud-africani, cu 3-2.

La acea vreme, ziarul „Scânteia" a relatat despre meciul câştigat de români într-o ştire de doar câteva rânduri, în timp ce Ţiriac dădea, la 11 iulie 1963, o notă scrisă la Securitate de o filă, în care informa fiecare mişcare a sud-africanilor pe pământ românesc.

„M-au rugat să-i conduc în strada Agricultori, la tovarăşa M.O. căreia aveau să-i înmâneze un pachet din partea unchiului ei (după cum am aflat), jucătorul de tenis C, care este stabilit în străinătate. Întrucât acele persoane nu se puteau înţelege, am fost nevoit să fac pe translatorul".

Relatarea îşi urmează firul: „Cuvintele ce s-au schimbat au fost simple urări de bine, atât din partea celor care au venit, cât şi din partea mamei sus-numitei M.O., pare-se sora lui C. Înainte de a face deplasarea în Anglia, am fost căutat de tovarăşa M.O. pentru a duce un bibelou, după cum mi-a spus, unchiului ei. Nu am luat acest bibelou cu mine".

Mişcările jucătorilor sud-africani Segal şi Forbes au rămas istorii scrise în registrele Securităţii. Aşa se face că pe o foaie îngălbenită de cei aproape 50 de ani scurşi de la ziua în care Ion Ţiriac împărtăşea ce ştia cu ofiţerii de Securitate stă scris cum Segal şi Forbes i-au dat, în timpul unui turneu din Anglia, un mantou: „Să-l duc tovarăşei O". Nu l-a dus : „Acest mantou l-am adus şi îl am la mine acasă".

Urmează alte date din turneul din Anglia : „Tot în timpul şederii mele în Anglia i-am întâlnit pe foştii mei colegi de sport - B.N. şi soţia lui, M.N. Cu ocazia discuţiilor purtate am aflat că B.N. este inginer constructor la firma Marks Spencer, iar soţia lui este profesoară de tenis la un liceu francez din Londra".

Drumul de la „Titi" la „Tănase"

Fosta glorie a tenisului nu a prea a confirmat în activităţile conspirative, fiind îndepărtat din reţea la 6 decembrie 1966. „De fiecare dată a furnizat materiale fără importanţă, deşi avea posibilităţi (...). Dat fiind faptul că agentul «Titi Ionescu» în colaborarea sa cu organele noastre a dat dovadă de rea-voinţă (...) propunem abandonarea agentului «Titi Ionescu» şi predarea dosarului personal la Serviciul C", nota ofiţerul care îl recrutase pe Ţiriac.

În 1966, sursa „Titi Ionescu" a devenit urmăritul „Tănase": Ţiriac a fost transformat din agent al Securităţii în urmărit, în scopul „cunoaşterii naturii legăturilor din străinătate şi cu rude din partea soţiei aflate în RFG".

Verdict CNSAS: Nu a colaborat

CNSAS a decis că lui Ţiriac nu i se poate imputa calitatea de colaborator al Securităţii, întrucât nu a denunţat activităţi potrivnice statului comunist şi, în acest fel, nimeni nu a avut de suferit ca urmare a notelor informative date de fostul tenismen.