De ce românii nu au scăpat de sărăcie nici la 17 ani de la intrarea în UE. Profesor: „Statul cinic se folosește de asta ca să facă bani”

România a crescut în ultimii ani pe baza consumului, iar statul a fost direct interesat ca inflația să fie cât mai ridicată, pentru a avea de unde să finanțeze găurile bugetare, spune profesorul Bogdan Glăvan. Numai că gluma se îngroașă, iar consumul e acum în picaj, tocmai din cauza sărăcirii populației. Asta înseamnă creșetere economică aproape de zero.

România rămâne pe ultima poziție în Europa la sărăcie, arată datele Eurostat și ultimul raport al Băncii Mondiale, dar acest lucru nu îi oprește pe politicieni să se laude cu faptul că PIB-ul crește de la an la an. În schimb, creșterea economică atât de lăudată a început să încetinească pe măsură ce consumul scade. Iar promisiunile electorale de creșteri salariale și de pensii riscă să agraveze problema, avertizează un raport al Băncii Mondiale.

Dovezi de la UE și Banca Mondială

Rata sărăciei din România rămâne cea mai ridicată din UE, depășind nivelurile înregistrate în țări cu venituri similare sau mai mici, precum Bulgaria sau Croația, conform unui raport al Băncii Mondiale. Asta arată că statul nu a reușit să profite de faptul că România a fost acceptată în 2007 în Uniunea Europeană, iar de la Bruxelles am primit în tot acest timp fonduri consistente. Chiar și astfel, o treime dintre români (33,4%) trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială.

De asemenea, datele Eurostat arată că cea mai mare pondere a persoanelor expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială se înregistrează în România (32%). Cifrele sunt foarte asemănătoare cu cele date publicității de Banca Mondială. Astfel, conform Eurostat, românii sunt mai săraci și decât bulgarii (30% amenințați de sărăcie), spaniolii (27% amenințați de sărăcie) și grecii (26%).

Profesor universitar, expert în macro și microeconomie, economia dezvoltării și economia monetară și director al Centrului de Economie Politică și Afaceri româno-american „Murray Rothbard“, Bogdan Glăvan explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, calcul cinic al politicienilor.

Plafonări și subvenții de suprafață

Practic, în timp ce premierul Marcel Ciolacu se lăuda cu plafonarea prețurilor alimentelor de bază, iar ministrul Energiei, Sebastian Burduja, cu cel al subvenționării energiei, statul le menține pe toate artificial sus, prin inflație. Iar rezultatul s-a văzut în ultimii ani, când România a fost campioană europeană la inflație. Și implicit, la creșterea prețurilor, care nu a făcut decât să ducă la sărăcirea românilor.

„În 2022, când a fost cea mai mare rată a inflației din ultimii 20 de ani, guvernul a folosit practic inflația ca metodă de finanțare a acestui deficit bugetar. Cum a făcut-o? Tehnic, adică în detaliu, a făcut-o cinic scumpind în primul rând energia pe care chiar el o produce. În momentul în care o scumpire a energiei nu a mai putut fi continuată, că nu poți să scumpești energia an de an pentru că restul lumii se ieftinește, atunci a mărit taxele oficiale. Guvernul se folosește de toate astea și în prezent ca să facă bani”, spune Glăvan.

Iar gluma se îngroașă, pentru că statul a căzut până la urmă în propria capcană. Dacă în ultimii ani România a crescut mai cu seamă pe baza creșterii consumului, noile date furnizate de Eurostat arată că în ultimele luni consumul a intrat în picaj. Iar asta înseamnă o creștere economică redusă, amenințând chiar cu intrarea țării în recesiune.

Noi creșteri de prețuri

Drept urmare, statul caută noi și noi metode pentru a face bani. Evident, tot pe seama populației. Astfel, din 2025 vom avea creșteri de taxe și impozite care îi vor lovi din plin în special în cei peste 30% de cetățeni săraci, dar nu numai. Recent, s-a anunțat și că subvenția energiei va fi eliminată, în timp ce în paralel Uniunea Europeană ia în calcul noi creșteri ale taxelor pe carbon. Coroborate, cele două măsuri ar putea să provoace un efect în lanț, iar creșterea prețurilor la energiear fi una și mai mare. Evident, acest lucru va atrage după sine noi creșteri ale inflației și ale prețurilor produselor la raft.

De altfel, este știut faptul că, așa cum o arată toate studiile, cele mai afectate de taxarea dioxidului de carbon sunt comunitățile vulnerabile, dependente de un sistem energetic învechit, cu mari emisii de carbon. În România, cea mai săracă țară, perspectivele sunt sumbre. Asta înseamnă că cel puțin una din 3 gospodării va resimți acut șocul.

„Este evident că este cel mai probabil o să asistăm la o scumpire a energiei electrice în 2025, mai ales dacă se modifică această schemă de intervenție care este acum. Dar impactul exact rămâne de stabilit, pentru că încă nu știm detalii, nu știm exact ce planuri va avea viitorul guvern. Va fi complicat, pentru că anul viitor va fi un an iarăși cu majorările de impozite, prin urmare va fi complicat pentru economie”, mai spune profesorul.

Cresc și taxele și impozitele

Veștile proaste nu se opresc aici, adaugă el. Pentru că 2025 este an post electoral și nu mai are cine să-i sancționeze pe politicieni la urne, vom avea creșteri de taxe pe linie. Asta pentru că statul nu este capabil să își reducă cheltuielile, ba chiar le crește de la an la an.

„Statul fie taie cheltuielile, fie își mărește veniturile. Și cum statul român nu vrea să își reducă cheltuielile, din contră, că vedem că și anul acesta le-a crescut cu scopul de a cumpăra voturi, atunci nu e mai are decât soluția să crească taxele. Este absolut logic, pentru că nu mai are cum altfel să finanțeze deficitul imens. Și vor crește toate taxele, nu va fi doar una anume care să crească. Adică să nu uităm că anul acesta a avut două pagini de majorări de taxe și de impozite. Mă aștept ca și anul viitor, probabil nu chiar de la 1 ianuarie, poate ceva mai încolo, să avem majorări consistente ale impozitelor. Mă gândesc aici în primul rând la impozitul pe venit, dar și la impozitul pe proprietăți. Și să ne așteptăm să umble și la TVA, pentru că vor încerca, la fel ca și până acum, să jumulească de peste tot”, adaugă profesorul.

Evident, statul nu va face niciun efort pentru a-și reduce cheltuielile, ci va prefera să ia banii necesari de la populație.

„În esență, ar trebui început cu cheltuielule statului, să le iei și să încerci să le minimizezi, să încerci să păstrezi doar acolo unde ele sunt importante, chiar esențiale. Este evident că nu poți tăia salariile la general, pentru că nu îți va mai veni nimeni să lucreze la stat. Atunci trebuie reduse acele activități care sunt paralele, mă gândesc la angajații care fac același lucru, la cei care plimbă o hârtie de colo până colo. Aceste posturi trebuie reduse, nu cele de care e nevoie”, mai spune profresorul.

Corupție și incompetență

În schimb, de peste 30 de ani, România este pe ultimele locuri când vine vorba de colectarea taxelor, iar economia gri crește susținută de neputința ANAF de a recupera sumele datorate.

„Nu reușim să recuperăm banii datorați de marii datornici, iar motivul fundamental pentru care nu se întâmplă asta este, din nou, lipsa voinței politice. Deci, de fapt, deși poate să pară paradoxal, administrația publică nu vrea să colecteze TVA-ul. De ce spun asta? Pentru că dacă ar vrea să facă chestia asta, ar acționa într-o manieră transparentă cu contribuabilul. Adică ar veni și ar spune, uitați, noi am făcut o analiză riguroasă și am descoperit că acest gap de TVA este datorat, sau se produce, în următoarele domenii din economie. În construcții, în alcool, în nu știu ce. Și, în consecință, noi de aici avem pierderile. În consecință, politica fiscală se va concentra cu următoarele priorități. Însă noi nu avem o asemenea abordare, pentru că ei evită să se ducă la problema de fond”, subliniază profesorul.

Bogdan Glăvan nu ezită să vorbească și despre corupția care, spune el, este prezentă încă peste tot. Corupția și incompetența merg mână în mână, susține economistul. O parte din banii obținuți prin taxele impuse mediului economic privat și populației ajung an de an să astupe găurile negre din bugetele marilor companii de stat. CFR și TAROM sunt cele mai bune exemple în acest sens

„Dacă ne uităm un pic în profunzime și analizăm resursa umană din Ministerul de Finanțe, din ANAF, vedem că acolo au fost cete întregi de indivizi, unii încă mai sunt, care au făcut obiectul cercetărilor penale. Vedem și unii directorii din minister care ani la rând n-au făcut decât să participe la infracțiuni de genul ăsta, au acoperit firmele care fraudează. Deci această evaziune are la bază corupția sau trăiește în relații bune cu corupția. Și nu poți să o înlături decât dacă înlături corupția. Ori corupția și incompetența din minister nu au fost înlăturate. Asta este. Doar ne iluzionăm să credem că noi putem să avem o politică fiscal-bugetară sănătoasă, dar cu ministere și cu o administrație pline de oameni nesănătoși”, punctează Glăvan.

Profesorul spune că mulți dintre managerii companiilor de stat sunt la fel de incompetenți, iar unii chiar corupți. Din această cauză, adaugă el, scenariul în care toate companiile de stat vor ajunge să performeze nu va deveni vreodată realizabil, indiferent de potențialul firmelor sau de banii investiți în ele.

„Câtă vreme tu numești în funcții publice în companiile de stat oameni care nu au pregătire în domeniu și nu au nicio legătură cu acea companie la ce să te aștepți să întâmple? Doi la mână, câtă vreme sunt aceleași personaje de decenii, acolo, la conducere nu ne putem aștepta la nimic bun. Păi dacă au păpat banii acu' un an, acu' 5 ani, acu' 10 ani, ce te aștepți să se întâmple bine acum sau peste un an? Evident că nimic. Deci trebuie o schimbare mult mai profundă la nivelul resursei umane și la nivelul administrației publice pentru ca ceva bun să înceapă să se întâmple. Și da, există și oameni competenți în ministere, profesioniști, dar care nu pot să facă nimic atâta vreme cât nu au putere de decizie”, încheie profesorul Bogdan Glăvan.

Alte vești proaste

România se află pe ultimul loc, alături de Portugalia, la creşterea economică printre statele membre ale Uniunii Europene, relevă ultimele date ale Eurostat. Deși întreaga economie a zonei euro suferă, cifrele arată că o creştere uşoară în trimestrul al doilea, comparativ cu trimestrul precedent.

Vestea și mai rea pentru noi este că România a avut cea mai modestă performanţă economică din blocul comunitar. Astfel, dacă Polonia este campioana creșterii economice cu un modest 1,5%, România și Portugalia se află la coada clasamentului cu un plus de 0,1%, deși ambele state au benficiat de importante fonduri europene.