Dorinel Umbrărescu dă lovitură de proporții: A cumpărat și redeschide un colos al industriei românești

Omul de afaceri, Dorinel Umbrărescu, cel mai important constructor de autostrăzi din România, este foarte aproape de a prelua tot pachetul de acțiuni la combinatul siderurgic de la Oțelu Roșu din județul Caraș Severin, unde se face siderurgie de peste 220 de ani.

 Compania care deține pachetul majoritar Laminorul Danube Metallurgical Enterprise SRL (LDME) a intrat în faliment în ultima parte a lunii iulie, iar lichidatorul judiciar urmărește să supună votului adunării creditorilor vânzarea în bloc a activelor combinatului, prin licitație publică cu strigare. Este de așteptat ca Dorinel Umbrărescu să participe la această licitație, fiind de altfel principalul favorit pentru câștigarea acesteia.

Societatea familiei Umbrărescu a preluat și creanțele însumate de peste 2,7 milioane lei ale Moldmetal Trading SRL și MMS Minerals & Metals Solutions SRL, firme de trading și distribuție de produse metalurgice și ciment din România care, printre altele, vând deșeuri metalice feroase Uzinei Metalurgice Moldovenești de la Rîbnița din Transnistria, controlată de regimul separatist de la Tiraspol, informează Profit.ro.

Întregul complex de la Oțelu Roșu a fost evaluat la 28,19 milioane euro. Mare parte din această sumă, peste 72 de milioane de lei o constituie construcțiile, echipamentele tehnologice sunt evaluate la peste 47 de milioane de lei și terenurile la peste 14 milioane de lei.

Umbrărescu vrea să redeschidă combinatul și va face angajări

Dorinel Umbrărescu și-a propus să redeschidă combinatul de la Oțelu Roșu și are în plan să facă angajări masive. Estimările indică faptul că în prima etapă vor fi create între 100 și 150 de locuri de muncă, urmând să crească la 300 – 400 până în anul viitor.

Prefectul de Caraș Severin, Ioan Dragomir, a discutat cu Umbrărescu și a dezvăluit o parte din planul omului de afaceri.

„E adevărat, am vești bune. De câteva luni se încearcă preluarea sau cesionarea creanțelor de la uzina de la Oțelu Roșu. În urmă cu ceva timp, domnul deputat Silviu Hurduzeu și domnul primar Mălăiescu m-au rugat să facem o vizită la Ministerul de Finanțe, la ANAF, pentru a clarifica anumite aspecte tehnice vizavi de cesionarea creanțelor. Am reușit acest lucru și astăzi vă pot spune că s-au cesionat creanțele la combinatul de la Oțelu Roșu. Au fost adjudecate de către o firmă din județul Bacău, care devine, practic, principalul creditor al combinatului. Pe lângă cele circa 12 milioane de euro cât au costat creanțele, pe care firma s-a angajat să le aducă în termen de maximum 30 de zile, dar le va aduce săptămâna viitoare, trebuie să dispună de un capital serios pentru redeschiderea combinatului. Din câte cunosc, firma e foarte serioasă, în prima etapă va avea 100 – 150 de angajați și 300 – 400, până anul viitor”, a declarat prefectul Ioan Dragomir pentru expressdebanat.ro.

Istoria fabuloasă a combinatului de la Oțelu Roșu

Uzinele din Oțelu Roșu (Caraș-Severin) și-au început activitatea la începutul secolului al XIX-lea, sub denumirea de Ferdinandsberg. Aici se prelucra fonta produsă în topitoriile de la Rusca Montană și Rușchița. În perioada interbelică, uzinele din Oțelu Roșu făceau parte din trustul „Titan – Nădrag – Călan” al magnatilor Max și Edgard Auschnith, iar după război au fost naționalizate. În anii ’50, Oțelul Roșu producea foi de tablă și era singura uzină din România care livra bare de oțel (4.000 de tone anual) și fier laminat la rece (1.200 de tone anual), conform documentelor vremii. În timp, centrul metalurgic a fost extins, iar numărul angajaților săi a ajuns să depășească 5.000 de oameni.

O oțelărie electrică a fost inaugurată în anii ’70, iar în compunerea noului combinat se mai aflau laminoare, o fabrică de oxigen, o fabrică de var și dolomită, o turnătorie și ateliere mecanice.

După 1990, combinatul a intrat într-un declin continuu. A fost privatizat în 1999, când mai avea peste 3.000 de salariați. În decurs de trei ani, numărul muncitorilor a fost redus la aproximativ 600, iar mai multe secții au fost închise.

În prezent, doar o mică parte din vechea uzină mai funcționează, unele dintre terenurile sale fiind folosite de alte societăți, în timp ce altele au rămas nelocuite și sunt acoperite de clădiri abandonate