Angajatorii români vor, cu disperare, mai mulţi muncitori străini. Şi le cer guvernanţilor să extindă numărul de permise de muncă pentru lucrătorii din afara Europei. Deşi numărul lor s-a dublat în ultimii ani, în unele domenii nevoia este chiar şi de patru ori mai mare. Birocraţia, însă, îi ţine în loc pe străini să muncească la noi în ţară.
Iar intrarea României în Schengen aerian şi maritim îi tentează să ia drumul Vestului. Roshan e nepalez şi a ajuns în România în urmă cu patru ani. Este deja om de bază la o fermă ecologică de la marginea Bucureştiului, mai ales că a învăţat rapid limba română. "A fost un pic greu, şase-şapte luni după care uşor, uşor am învăţat. Un sfert câştigam acolo din ce câştigăm aici, e destul de bine", spune Roshan.
"Avem şapte acum. Fac agricultură, fac ambalare, au grijă de animale, doamnele sunt la bucătărie, fac şi cozonaci şi poale-n brâu. Primii au venit în decembrie şi nu mai văzuseră zăpadă până atunci, au venit în sandale", spune Alina, administratoarea unei ferme artizanale.
Şi Alexandru şi-a salvat afacerea cu muncitorii străini. Are o firmă de curăţenie, unde peste 90% din personal vine din Sri Lanka şi Ethiopia.
"Am luat decizia să şi mă duc personal şi să fac interviurile în Sri Lanka să-mi aduc personalul de acolo. Salariul din ţara lor este undeva la 100 - 150 de dolari, deci este o diferenţa destul de mare comparativ cu 500 - 600 de dolari pe care îi primesc în România", spune Alexandru, proprietarul unei firme de curățenie.
Business-ul lui Alex a fost ancoră de salvare pentru Ajimin şi Mahi, care sunt de mai puţin de un an în România.
"Am venit să muncesc şi să câştig bani pentru familia mea. Mă simt mai bine aici decât în ţara mea", spune Ajimin.
În multe domenii, migrarea puternică a românilor către Vest le-a lăsat angajatorilor o singură opţiune: muncitorii asiatici.
Şi în construcţii este în continuare lipsă mare de personal. Anul acesta s-au eliberat aproximativ 30.000 de vize de muncă pentru muncitorii străini care vin să lucreze în acest domeniu în ţara noastră. Nevoia este însă de patru ori mai mare.
"Au fost lansate lucrările din PNRR care înghit foarte multă forţă de muncă. Rezolvarea poate să se facă din ţările asiatice pentru că sectorul nostru de muncă poate să înghită şi multă forţă de muncă mai puţin calificată", spune Adriana Iftime, director Federația Patronatelor Societăților din Construcții.
În ultimul an, statul a acordat 100.000 de permise de muncă pentru muncitorii non-europeni. Deşi angajatorii cer în disperare extinderea contingentului, specialiştii spun că sistemul actual nu permite mai mult. Din cauza birocraţiei, muncitorii asiatici trebuie să aştepte şi un an până pot lucra, efectiv, în România.
Riscul, în cazul muncitorilor asiatici, este ca aceştia să folosească România drept ţară de tranzit. După intrarea în Schengen, în jur de 40% dintre ei au plecat deja în ţările din Vest.
Angajatorii vor să aducă la fermă şi mai mulţi muncitori asiatici
"Avem şapte acum. Fac agricultură, fac ambalare, au grijă de animale, doamnele sunt la bucătărie, fac şi cozonaci şi poale-n brâu. Primii au venit în decembrie şi nu mai văzuseră zăpadă până atunci, au venit în sandale", spune Alina, administratoarea unei ferme artizanale.
Şi Alexandru şi-a salvat afacerea cu muncitorii străini. Are o firmă de curăţenie, unde peste 90% din personal vine din Sri Lanka şi Ethiopia.
"Am luat decizia să şi mă duc personal şi să fac interviurile în Sri Lanka să-mi aduc personalul de acolo. Salariul din ţara lor este undeva la 100 - 150 de dolari, deci este o diferenţa destul de mare comparativ cu 500 - 600 de dolari pe care îi primesc în România", spune Alexandru, proprietarul unei firme de curățenie.
Business-ul lui Alex a fost ancoră de salvare pentru Ajimin şi Mahi, care sunt de mai puţin de un an în România.
"Am venit să muncesc şi să câştig bani pentru familia mea. Mă simt mai bine aici decât în ţara mea", spune Ajimin.
În multe domenii, migrarea puternică a românilor către Vest le-a lăsat angajatorilor o singură opţiune: muncitorii asiatici.
100.000 de permise de muncă pentru lucrătorii din afara Europei
Şi în construcţii este în continuare lipsă mare de personal. Anul acesta s-au eliberat aproximativ 30.000 de vize de muncă pentru muncitorii străini care vin să lucreze în acest domeniu în ţara noastră. Nevoia este însă de patru ori mai mare.
"Au fost lansate lucrările din PNRR care înghit foarte multă forţă de muncă. Rezolvarea poate să se facă din ţările asiatice pentru că sectorul nostru de muncă poate să înghită şi multă forţă de muncă mai puţin calificată", spune Adriana Iftime, director Federația Patronatelor Societăților din Construcții.
În ultimul an, statul a acordat 100.000 de permise de muncă pentru muncitorii non-europeni. Deşi angajatorii cer în disperare extinderea contingentului, specialiştii spun că sistemul actual nu permite mai mult. Din cauza birocraţiei, muncitorii asiatici trebuie să aştepte şi un an până pot lucra, efectiv, în România.
Riscul, în cazul muncitorilor asiatici, este ca aceştia să folosească România drept ţară de tranzit. După intrarea în Schengen, în jur de 40% dintre ei au plecat deja în ţările din Vest.
.webp)
0 Comentarii