Alina Mungiu-Pippidi, după cazul Șoșoacă: „Politicienii care atacă CCR sunt clar analfabeţi funcţional, nu ar trebui votaţi” / De ce spune că „şi Simion va fi eventual eliminat”

„Cine se atinge de CCR e contra democraţiei”, susţine Alina Mungiu-Pippidi într-un dialog pentru cititorii HotNews.ro. Politologul critică lipsa de încredere în sistemul de justiţie şi aduce o altă perspectivă: „Judecătorii au reușit și sub Băsescu, și sub Iohannis, și azi să ia deciziile juste. E miracolul independenţei judiciare. Sistemul merge, nu se fac nedreptăţi sistematice”.

„Bravo, CCR!”, spune politologul Alina Mungiu-Pippidi în interviul acordat pentru publicul HotNews.ro. Ea susţine că avem motive de încredere în sistemul de justiţie, a cărui independenţă e un „miracol”, „un succes, cu toate obstacolele” şi că decizia CCR în cazul Dianei Şoşoacă este o confirmare a acestui lucru. Trei experţi în drept constituţional au criticat CCR pentru felul în care a împiedicat candidatura Dianei Şoşoacă.

 
Chiar dacă „motivările sunt slabe, dai din umeri când le citeşti”, temeiul legal este corect, crede Alina Mungiu-Pippidi.

 
„Societatea a progresat de pe vremea lui Vadim, e dreptul nostru să ne apărăm democraţia de asemenea persoaneje”, mai spune politologul.

HotNews.ro: Cum priviţi decizia CCR: ca un abuz instituţional sau o formă de apărare a valorilor constituţionale?
Alina Mungiu-Pippidi: Curțile Constituționale judecă atunci când sunt sesizate și acolo unde au competență, deci Curtea trebuia să se pronunțe dacă un candidat la prezidențiale întrunește sau nu condițiile legale pentru a fi candidat, nu alege ea momentul și ocazia. În cazul de față a luat decizia justă. Doamna Șoșoacă promovează, și prin discurs, și prin fapte, atitudini anticonstituționale, deci alegerea ei ar fi un pericol pentru ordinea democratică și pentru statul de drept. Trebuie înțeles că sunt valori care transcend ordinea constituțională a unei țări și care sunt încorporate în Constituție, care recunoaște supremația acestor valori. Antirasismul și antisemitismul, de exemplu, sunt universale. Când ai un candidat care spune că pe Mihai Eminescu l-au omorât evreii, te întrebi dacă și criteriul sănătății mintale e respectat.

– Ar trebui Constituţia să-i apere şi pe românii care nu o respectă?

– Constituția și drepturile omului incluse în ea apără pe toată lumea pentru că apără statul de drept. Fără acest bun public nici drepturile individuale nu pot fi respectate. Dacă ai un candidat care pe față spune că ai o categorie de oameni inferioară altor categorii, acest candidat se descalifică. Pentu că, dacă ar fi ales, ar atenta la drepturile altora. A fi președintele României nu e un drept al omului, trebuie să te califici și să fii și ales. Iar respectul ordinii constituționale și al valorilor universale e fundamental pentru a intra în acest proces.

„Cine se atinge de CCR e contra democraţiei”

– Cum influenţează activitatea doamnei Diana Şoşoacă felul în care citim decizia şi motivarea CCR?
– Nu uitați că noi, care nu mai suntem tineri, am coexistat cu Corneliu Vadim Tudor, care înjura persoane publice și chema minerii pe pagina 1 a gazetei lui imunde, „România Mare”. În 1999, minerii au venit și umblau din casă în casă ca la pogrom cu lista de adrese publicată în „România Mare” cu oameni de linșat. Societatea noastră a progresat de pe vremea lui Vadim, suntem în UE și e dreptul nostru să ne apărăm democrația de asemenea personaje. Doamna Șoșoacă proferează idei naziste pe față și deci nu are ce căuta, nu ar trebui invitată nici la televiziuni, darămite să candideze la ceva. Nici o țară europeană nu permite asemenea personaje, care depășesc granițele unor opinii legitime.

– Credeţi că există, şi în cazul altor candidaţi, probleme de conduită care ar încălca valorile democraţiei, statul de drept şi respectarea Constituţiei?
– Din păcate, CCR nu poate judeca și reacțiile la decizia ei, deşi ar merita. Nu există niciun alt candidat comparabil – George Simion e mult mai prudent, deși după părerea mea și el va fi eventual eliminat, poate pe alte motive, privitoare la regulile de finanțare, de exemplu. În schimb, candidați ca Marcel Ciolacu, care, ca să se apere pe el, spune pe față că va ataca CCR pe viitor, sau politicieni liberali sau useriști care deja depun proiecte să atace CCR sunt clar analfabeți constituțional, care nu trebuie votați de nimeni, chit că nu întrunesc condițiile pentru a fi eliminați legal.

E greu de crezut că avem aleși care cred că judecătorii trebuie să judece pe considerente de oportunitate electorală sau că la deciziile CCR trebuie să existe recurs. Deja PSD a slăbit CCR prin reforma constituțională din anii ‘90, cine se atinge de CCR e contra democrației. Că experiența a arătat că, deși sunt numiți politic, judecătorii au reușit și sub Băsescu, și sub Iohannis, și azi să ia deciziile juste. E miracolul independenței judiciare, care în România e un succes, cu toate obstacolele.

„Te întrebi cine mai merită să rămână…”

– În spaţiul public au apărut critici şi cu privire la motivarea CCR…
– Motivările sunt în general slabe la noi. De la condamnarea lui Dragnea la decizia asta, dai din umeri când le citești, dar esențialul e că temeiul legal există. Eu am predat ocazional magistraților, să nu uităm ce educație au, școala de drept din România e un dezastru, iar acum câțiva ani Universitatea din București a scos licența scrisă pentru că era universal plagiată. Judecătorii și procurorii noștri nu învață nicăieri să scrie. Şi scriu prost. Juriștii nu publică în reviste internaționale din același motiv. Dar, per total, sistemul merge, nu se fac nedreptăți sistematice.

În rest, asta e statul de drept, nu există suveranitate absolută a poporului decât pentru populiști. Şi nici a aleșilor; toți suntem limitați de lege în statul de drept, iar legea o interpretează CCR. Asta e ordinea constituțională din democrațiile reprezentative. Iar „judicial review”, capacitatea de a cenzura constituțional decizii parlamentare, e un plus de valoare importat din Constituția americană pe continentul european. Pentru că suntem democrați, nu populiști.

– Dacă privim această decizie în cheie politică, cine pierde cel mai mult în urma hotărârii CCR şi cine este marele câştigător?
– Doamna Șoșoacă a pierdut și publicul a câștigat. Riscul a scăzut, inclusiv în campanie, că nu trebuie să discutăm în contradictoriu dacă pogromurile sau linșajul sunt bune sau nu. Bravo CCR și că îl respinge regulat și pe Miron Cozma, alt pericol pentru democrație. Din păcate, reacțiile multor oameni politici au arătat că și ei sunt nevrednici, sperăm să îi elimine lumea la vot, deși te întrebi cine mai merită să rămână după ce am auzit ce înțeleg ei din statul de drept în zilele din urmă.