Au trecut două decenii de când baroneasa Emma Nicholson, raportor UE, le cerea imperativ autorităților de la noi să stopeze căsătoriile dintre copiii romi. Între timp, România a intrat în UE, dar a continuat să tolereze abuzurile asupra minorilor.
Babadag e doar una dintre localităţile din ţara noastră unde fetele sunt vândute, precum o marfă, apoi sunt supuse unui „ritual de dezvirginare”, pentru a deveni, în final, aservite clanului care le-a cumpărat. Totul se întâmplă cu acordul tacit al autorităţilor. Altîna poartă o rochie din dantelă albă plină de cristale Swarovski, cu crinolină şi o trenă uriaşă. În jurul taliei, fata are prinsă o ghirlandă de flori roşii, iar tot tezaurul familiei, brăţări şi inele din aur, e expus acum pe mâinile ei.
Altîna e mireasă. Are doar 15 ani, dar machiajul o face să pară mult mai matură. Germay, băiatul cu care se mărită, nu-şi poate ascunde vârsta sub ochelarii de soare pe care-i poartă la ochi. El are numai 12 ani și, dacă ar merge la şcoală, ar fi acum în clasa a V-a, abia despărţit de doamna învăţătoare.
În caleaşca albă trasă de cai negri care-i plimbă pe străzile din Babadag, cei doi stau stingheri unul lângă celălalt, ca şi când ar fi obligaţi să filmeze pentru vreo telenovelă cu buget redus. Germay are o cămaşă albă, cu papion, vestă şi pantaloni vişinii. „Ce copil frumos are mireasa, să-i trăiască”, comentează cineva, văzând imaginile pe TikTok. Ambii sunt copii.
Altîna şi Germay fac parte din comunitatea romilor musulmani (horahai) care trăieşte în Babadag. Ca şi în cazul altor copii de aici, căsătoria lor a fost aranjată de părinţi.
Când au venit în cartierul Bendea, pe la mijlocul secolului trecut, erau doar 5 familii de horahai. Acum sunt peste 3.000 de suflete, adică o treime din populaţia totală o oraşului. Horahaii îşi căsătoresc copiii între ei, chiar dacă sunt veri primari, ca să nu-şi risipească averile, iar din cauza consangvinizării se nasc bebeluşi cu malformaţii grave, cu anomalii cardiace sau cu tetraplegii.
Alte probleme medicale apar din cauza vârstei mici la care fetele rămân însărcinate, căci în Bendea, unele dintre ele sunt măritate cu forţa încă de la 12-13 ani. Cum legea interzice căsătoria minorilor care n-au împlinit 16 ani, dar şi căsătoria între verii primari, fetele din Bendea devin neveste fără ca să mai treacă pe la starea civilă sau pe la Geamie. După nuntă, menirea lor e să îngrijească de gospodărie, de copii, dar şi de socrii, dacă sunt măritate cu mezinul familiei.
N-au nicio şansă să facă altceva, căci în Bendea, fetele arareori sunt lăsate să meargă la şcoală până în clasa a VIII-a; acesta e un privilegiu ce li se cuvine doar băieţilor care trebuie să ştie să citească legislația rutieră, pentru a obţine permisul auto. „Fata n-are nevoie de şcoală multă, că devine mult prea deşteaptă şi nu o mai vrea nimeni de nevastă”, ne explică o persoană din comunitatea horahai, sub protecţia anonimatului.
Aceeaşi sursă ne dezvăluie şi că înţelegerile dintre ei, pentru căsătoriile copiilor, se fac de timpuriu și se parafează cu jurăminte pe copii, pe Coran sau cu „jurământul pe pâine, care e cel mai tare dintre toate. Și, dacă am apucat să jurăm că ne dăm copiii, nu ne mai răzgândim”.
Antecontractul e o promisiune de vânzare, căci horahaii nu-şi mărită niciodată fetele gratis. Suma de bani plătită cântăreşte cât onoarea miresei, iar preţul unei fete horahai variază, spune lectorul univ. dr. Daniela Rusu – Mocănaşu în cartea sa, „Comunitatea Horahane (romii musulmani) din Babadag”. Precum în târgurile de sclavi din secolul al XVIII-lea, contează aspectul mireselor (blondele cu tenul deschis la culoare sunt considerate a fi cele mai frumoase şi, prin urmare, cele mai scumpe), constituţia fizică (costă mai mult fetele robuste, care sunt mai rezistente la muncă), dar şi abilităţile lor (dacă ştiu să gătească și să facă treabă în casă).
Preţul miresei e mai mare dacă viitorul soţ face parte dintr-un clan cu un statut socioeconomic mai ridicat, iar suma cerută poate să scadă, prin negociere, dacă cele două familii sunt extrem de apropiate sau înrudite, pe linie paternă.
În urmă cu zece ani, preţul unei mirese varia între 10.000 de lei, cât îşi permiteau cei bogaţi, şi 300 de lei, cât puteau plăti săracii din cartier. Acum, după ce au experimentat libera circulaţie prin UE, puterea de cumpărare a unora din Bendea a crescut fulminant.
Altîna e mireasă. Are doar 15 ani, dar machiajul o face să pară mult mai matură. Germay, băiatul cu care se mărită, nu-şi poate ascunde vârsta sub ochelarii de soare pe care-i poartă la ochi. El are numai 12 ani și, dacă ar merge la şcoală, ar fi acum în clasa a V-a, abia despărţit de doamna învăţătoare.
În caleaşca albă trasă de cai negri care-i plimbă pe străzile din Babadag, cei doi stau stingheri unul lângă celălalt, ca şi când ar fi obligaţi să filmeze pentru vreo telenovelă cu buget redus. Germay are o cămaşă albă, cu papion, vestă şi pantaloni vişinii. „Ce copil frumos are mireasa, să-i trăiască”, comentează cineva, văzând imaginile pe TikTok. Ambii sunt copii.
Căsătorii între veri primari, prin „antecontract”
Altîna şi Germay fac parte din comunitatea romilor musulmani (horahai) care trăieşte în Babadag. Ca şi în cazul altor copii de aici, căsătoria lor a fost aranjată de părinţi.
Când au venit în cartierul Bendea, pe la mijlocul secolului trecut, erau doar 5 familii de horahai. Acum sunt peste 3.000 de suflete, adică o treime din populaţia totală o oraşului. Horahaii îşi căsătoresc copiii între ei, chiar dacă sunt veri primari, ca să nu-şi risipească averile, iar din cauza consangvinizării se nasc bebeluşi cu malformaţii grave, cu anomalii cardiace sau cu tetraplegii.
Alte probleme medicale apar din cauza vârstei mici la care fetele rămân însărcinate, căci în Bendea, unele dintre ele sunt măritate cu forţa încă de la 12-13 ani. Cum legea interzice căsătoria minorilor care n-au împlinit 16 ani, dar şi căsătoria între verii primari, fetele din Bendea devin neveste fără ca să mai treacă pe la starea civilă sau pe la Geamie. După nuntă, menirea lor e să îngrijească de gospodărie, de copii, dar şi de socrii, dacă sunt măritate cu mezinul familiei.
N-au nicio şansă să facă altceva, căci în Bendea, fetele arareori sunt lăsate să meargă la şcoală până în clasa a VIII-a; acesta e un privilegiu ce li se cuvine doar băieţilor care trebuie să ştie să citească legislația rutieră, pentru a obţine permisul auto. „Fata n-are nevoie de şcoală multă, că devine mult prea deşteaptă şi nu o mai vrea nimeni de nevastă”, ne explică o persoană din comunitatea horahai, sub protecţia anonimatului.
Aceeaşi sursă ne dezvăluie şi că înţelegerile dintre ei, pentru căsătoriile copiilor, se fac de timpuriu și se parafează cu jurăminte pe copii, pe Coran sau cu „jurământul pe pâine, care e cel mai tare dintre toate. Și, dacă am apucat să jurăm că ne dăm copiii, nu ne mai răzgândim”.
Cât costă o mireasă horahai și ce calități sunt prețuite
Antecontractul e o promisiune de vânzare, căci horahaii nu-şi mărită niciodată fetele gratis. Suma de bani plătită cântăreşte cât onoarea miresei, iar preţul unei fete horahai variază, spune lectorul univ. dr. Daniela Rusu – Mocănaşu în cartea sa, „Comunitatea Horahane (romii musulmani) din Babadag”. Precum în târgurile de sclavi din secolul al XVIII-lea, contează aspectul mireselor (blondele cu tenul deschis la culoare sunt considerate a fi cele mai frumoase şi, prin urmare, cele mai scumpe), constituţia fizică (costă mai mult fetele robuste, care sunt mai rezistente la muncă), dar şi abilităţile lor (dacă ştiu să gătească și să facă treabă în casă).
Preţul miresei e mai mare dacă viitorul soţ face parte dintr-un clan cu un statut socioeconomic mai ridicat, iar suma cerută poate să scadă, prin negociere, dacă cele două familii sunt extrem de apropiate sau înrudite, pe linie paternă.
În urmă cu zece ani, preţul unei mirese varia între 10.000 de lei, cât îşi permiteau cei bogaţi, şi 300 de lei, cât puteau plăti săracii din cartier. Acum, după ce au experimentat libera circulaţie prin UE, puterea de cumpărare a unora din Bendea a crescut fulminant.
@nefesnefes123_ ♬ sunet original - Mihai Andrei Music
Vânzarea fetei, spun horahaii, e o garanţie că noua familie se va purta frumos cu ea, căci altminteri, potrivit tradiţiei, ea are dreptul să se întoarcă la părinţii care vor păstra banii primiți pe ea, integral sau doar o parte, în funcţie de înţelegerea prealabilă. Fata poate fi apoi revândută, dar la un preţ mai mic, pentru că ea nu mai este „pură”.
Prețul miresei poate varia între 300 și 10.000 de lei
Ritualul dezvirginării şi dansul feţei de pernă
Părinţii lui Altîna şi cei ai lui Germay au bătut palma pentru încuscrire pe 20 august anul acesta, când cei doi copii au avut logodna. Imaginile de la eveniment au fost postate pe reţelele de socializare, pentru rudele şi prietenii aflaţi în străinătate ce n-au putut să vină la petrecere.
.jpg)
.webp)
0 Comentarii