Comuna din România care rivalizează Bucureștiul. Se trăiește ca în Occident și s-a dezvoltat într-un ritm amețitor în ultimii 20 de ani

Ciugudul s-a dezvoltat fără precedent în ultimii 20 de ani. A devenit un fel de brand național, iar dezvoltarea comunității aflate la câțiva kilometri de Alba Iulia se datorează, în principal, fondurilor europene. Banii au fost investiți în infrastructură, educație, cultură, turism, sport și asistență socială.

Comuna Ciugud e formată din şase sate. Cinci dintre ele sunt aşezate pe malul stâng al râului Mureş, iar satul Hapria este deja pe podişul Secaşelor. Prin 2000, bucata aceasta de ţară rămânea deseori în noroaie şi-n beznă. Cu vreo 70.000 de lei în buget, abia îşi permitea gaz pentru dispensar şi sobele şcolilor. 2600 de suflete trăiau cu confortul în visuri şi atât. „Ca orice sat românesc nu aveam apă, nu nu aveam... Era o comună îmbătrânită, cu oameni fără prea multe speranţe. Cu şcolile dărăpănate, cu căminele culturale praf, fără viaţă culturală, fără prea multă viaţă sportivă. Veniturile proprii ale comunei Ciugud erau, transformate în euro acum, 15.000 de euro. Ce puteai sa faci cu ei?”, spune Gheorghe Damian, primar în comuna Ciugud.

S-au accesat fonduri europene

În 2005, când au apărut primele fonduri de pre-aderare în România, funcţionarii Ciugudului au întocmit câteva proiecte mărunte. Au fost acceptate şi plătite. Primul proiect a însemat dotarea primăriei cu computere şi softuri care să le uşureaze planificarea viitoare.

Autorităţile comunale şi-au dat seama că banii europeni nu-s utopie. Că nu depind de Guvern, de Putere şi nici de Opoziţie. Au prins curaj şi-au început să-i caute în proiecte diverse, imperios necesare pentru comunitate.

Ciugudului i-au fost alocate şapte milioane şi jumătate de euro

În primul an al României în Uniunea Europeană, când sute de primării abia descopereau definiţia fondurilor nerambursabile, Ciugudului îi era aprobat cel mai mare proiect din istoria comunei: şapte milioane şi jumătate de euro pentru asfaltarea drumurilor, 47 de kilometri de reţea de canalizare şi 45 de kilometri de reţea de apă curentă, potabilă.

Primăria a amenjat şi o zonă industrială, unde s-au investit zece milioane de euro şi au fost înfiinţate peste o mie de locuri de muncă. Din afacerile derulate aici primăria câştigă anual două milioane şi jumătate de lei. Şi pentru că le este tuturor bine, la Ciugud, pe străzi, este internet WI-FI.

Familia din Republica Moldova care trăiește în Ciugud

„Cât am realizat aici în 5 ani, acasă nu am realizat până la 40 de ani. Îmi pare foarte rău că mulți români pleacă în alte țări. România este o țară foarte bogată și sunt perspective foarte multe aici. Acasă (în Republica Moldova n.r.), salariile sunt foarte mici, iar în Europa eram străini. Trebuia să găsim locul unde să ne simțim acasă, iar acesta este Ciugudul”, a spus Olga, o românca din Republica Moldova, pentru libertatea.ro.

Olga împreună cu soțul lucrează la Centrul de Cultură „Augustin Bena” din Alba Iulia. Soția predă olărit și artă decorativă, iar soțul ei este acordeonist. S-au adaptat perfect la Ciugud, iar Olga face parte și din ansamblul folcloric Doina Mureșului. Cei doi copii ai familiei învață la școala „șmecheră” din comună, cum o numește mama acestora.

În Ciugud, se mută tot mai mulți tineri

Unul dintre indicatorii principali privind dezvoltarea Ciugudului este creșterea populației. Comuna este printre cele trei UAT-uri rurale din județul Alba care au înregistrat spor natural pozitiv. Astfel, potrivit datelor recensământului efectuat în 2021, populația comunei se ridică la 3.285 de locuitori, în creștere cu peste 200 de persoane față de recensământul anterior, realizat din 2011, când erau înregistrați 3.048 de locuitori. La Ciugud se mută din ce în ce mai mulți tineri, unii venind chiar și din străinătate.

O parte dintre nou-veniți lucrează în zona industrială a comunei, alții muncesc de acasă, iar o parte lucrează la Alba Iulia. Mulți dintre cei care s-au mutat în ultimii 10 ani în comună locuiau la apartament în Alba Iulia.

Creșterea numărului locuitorilor a făcut ca școala gimnazială din comună să devină neîncăpătoare. În prezent, în școala „smart” de la Ciugud învață 230 de copii, dar se estimează o creștere graduală, până la 500 de copii, într-un interval de cinci ani.