Greenpeace declară război statului român pentru gazele din Marea Neagră

Greenpeace, ONG-ul cel mai activ, la nivel mondial, pentru protecția mediului (și a culturii, mai nou), dă în judecată aproape toate instituțiile statului român, pentru a bloca începerea extragerii gazelor din Marea Neagră. În septembrie, organizația găsise mai multe nereguli juridice pe partea de Mediu, în avizarea proiectului „Neptun Deep”, iar acum a găsit „bomboana pe coliva” proiectului „Neptun Deep”:

 un aviz de la Ministerul Culturii care nu ar fi respectat procedurile. Greenpeace dă în judecată și Ministerul Culturii, pentru a bloca definitiv ultima speranță a României în câștigarea independenței energetice. Practic, specialiștii ONG-ului nu blochează proiectul pentru că au informații despre existența unui sit arheologic de o valoare inestimabilă în adâncurile Mării Negre, în locul din care se vor extrage gazele, ci doar pentru că avizul s-ar fi dat fără a se cere declasarea prealabilă a zonei respective din lista siturilor arheologice subacvatice. Nu același lucru spun experții instituțiilor care au lucrat la proiect. În cea mai recentă acțiune împotriva statului român, Greenpeace solicită instanţelor suspendarea şi anularea ordinului prin care situl arheologic subacvatic pe care ar urma să fie făcut proiectul „Neptun Deep” (CT-I-s-A-02561), situat în Platforma continentală a Mării Negre, îşi pierde statutul de monument istoric.

Aceasta este doar cea mai recentă acțiune a ONG-ului pentru protecția mediului (și, mai nou, a culturii), după ce Greenpeace România a acționat în instanță companiile OMV Petrom și Romgaz, Primăria și Consiliul Local Tuzla, Ministerul Mediului, Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” - totul pentru a bloca proiectul „Neptun Deep”.

De data aceasta, Greenpeace susține că avizul de la Ministerul Culturii ar fi fost dat fără a se face investigațiile prealabile în zona unde vor fi făcute foraje. „Întreaga platformă continentală a Mării Negre a fost declarată Sit arheologic subacvatic de importanţă naţională. Acest sit cuprinde, printre altele, vestigii din epoca romană, vestigii subacvatice din epoca elenistică, din epoca romano-bizantină şi din epoca greacă. Zona afectată de proiectul Neptun Deep include vestigii arheologice de o valoare inestimabilă, care ar putea fi grav afectate sau distruse de lucrările de extracţie şi transport de gaze naturale. Pe o suprafaţă de 7.500 km2 , OMV Petrom și Romgaz vor împânzi Marea Neagră cu centre de foraj, sonde, manifolduri, risere, conducte de alimentare, platforme, cabluri, etc”, a anunțat Greenpeace, într-un comunicat de presă.

Vestigii arheologice necunoscute

Deși angajații Ministerului Culturii nu ne-au putut spune absolut nimic despre situația de criză pentru care ar fi trebuit să aibă deja cel puțin o soluție, am identificat și angajați ai altor instituții ale statului român care chiar au răspunsuri – cum ar fi Direcția Județeană pentru Cultură Constanța, cea de la care Ministerul Culturii va trebui să ia documentele pentru a le prezenta în instanță.

Problema a apărut în anul 2004, atunci când întreaga platformă continentală a Mării Negre a fost declarată „Sit arheologic subacvatic de importanţă naţională” și se presupune că ar cuprinde, printre altele, vestigii din epoca romană, vestigii subacvatice din epoca elenistică, din epoca romano-bizantină și din epoca greacă – așa cum arată Greenpeace în motivarea acțiunii împotriva Ministerului Culturii.

Pornind de aici, ONG-ul arată că implicit zona afectată de proiectul „Neptun Deep” include vestigii arheologice de o valoare inestimabilă „care ar putea fi grav afectate sau distruse de lucrările de extracție și transport de gaze naturale” - dar nu înseamnă că vestigiile respective au fost descoperite, ci doar că ele ar putea exista. Iar din explicațiile experților care s-au ocupat de proiect, pentru avizare reiese că nu există, pentru că înainte de a se da avizul s-au făcut absolut toate cercetările prevăzute de lege și ceea ce s-a descoperit ca fiind de importanță arheologică s-a exclus din aria viitoarei exploatații.

Cercetările se fac mult mai amănunțit

Mai mult, experții care lucrează acum în acest domeniu, în instituțiile statului român, au explicat, pentru Jurnalul, că lista acestor monumente a fost făcută la începutul anilor 90, pe baza unor criterii care la vremea respectivă nu erau foarte bine definite din punct de vedere științific, dar nu s-a mai revenit asupra lor după anul 2000.

Institutul Național al Patrimoniului poate elucida problema includerii pe lista de patrimoniu a întregului platou subacvatic, în baza presupunerii că există mai multe epave din mai multe epoci istorice, însă cercetările actuale se fac mult mai detaliat decât în perioada 1991-1992, când s-a pus tot fundul Mării Negre pe lista de patrimoniu cultural național, doar în baza unor presupuneri.

Greenpeace a dat ministerul în judecată pentru că nu ar fi fost respectată procedura prevăzută de lege pentru declasarea siturilor arheologice subacvatice – adică o chestiune juridică pe care încearcă să o exploateze în războiul total pe care l-a declanșat împotriva acestui proiect al statului român. Dar experții au scos deja toate dovezile pe masă.

Procesul poate dura până la prima înfățișare

Procesul se va derula, în instanța de judecată, dar până se va pronunța hotărârea definitivă, proiectul va rămâne blocat. Un astfel de proces poate dura mai mult de trei ani, punând în pericol independența energetică a statului român, chiar dacă instanța va constata că acuzațiile sunt nefondate. Este posibil, însă, să dureze și mai puțin, dacă instanța ar respinge acțiunea pe fond, constatând că fapta nu există. Un avocat a explicat, pentru Jurnalul, că se poate cere respingerea cauzei pe fond, de la prima înfățișare, având în vedere faptul că documentele menționate ca inexistente sunt nu doar existente, dar și publicate integral în Monitorul Oficial, înainte de emiterea avizului.

Pentru a înțelege pe ce se bazează Greenpeace atunci când acuză Ministerul Culturii, am cerut explicații de la Direcția Județeană pentru Cultură Constanța – instituția care s-a ocupat direct de toată documentația necesară pentru avizarea proiectului. Experții din cadrul Direcției aveau deja pregătite toate documentele pe care le vor prezenta în instanță, adică exact cele despre care ONG-ul a declarat că nu ar exista.

„Noi ne-am ocupat de dosarul de declasare parțială din situl arheologic a acelei porțiuni care era destinată acestui proiect, conform unui ordin de ministru care a fost publicat în Monitorul Oficial, cu foarte multe detalii, coordonate și diagnosticul arheologic. Acolo sunt date toate detaliile. La diagnosticul arheologic se poate observa că s-au descoperit trei epave ale căror zone de protecție au fost excluse din suprafața care a fost declasată. Ordinul nr. 3089 din 9.06.2023 a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 179 din 5 martie 2024, Partea I, împreună cu Anexa 1. Trebuie doar să citească Monitorul Oficial și vor găsi toate detaliile din raportul arheologic aprobat de Institutul Național de Arheologie. Oricine poate să vadă. Costă foarte mult aceste investigații din adâncurile mării, iar în cazul suprafeței concesionate pentru Neptun Deep s-a realizat diagnostic arheologic cu navă specială, cu sonar, cu scanare, cu scufundări în mai multe locuri, pentru cercetare”, au explicat reprezentanții Direcției, pentru Jurnalul.

Românii, privați de cultură și sănătate

În septembrie, Greenpeace a lansat prima acțiune majoră împotriva statului român din seria „Neptun Deep” - pentru blocarea proiectului de extragere a gazelor din Marea Neagră. ONG-ul de mediu a găsit mai multe situații de nerespectare a obligațiilor procedurale în implementarea de către statul român a acestui proiect de importanță strategică, solicitând Tribunalului București suspendarea acordul de mediu pentru același proiect. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat atunci că a luat toate măsurile, din punct de vedere legal, pentru începerea acestui proiect, dar situația a rămas incertă. Și ministrul Burduja ar trebui să solicite documentația tot de la specialiștii din Constanța care s-au ocupat de cercetări.

Am găsit documentele căutate de ONG

Greenpeace acuză instituțiile statului român și de „tratament preferențial” pentru „Neptun Deep”, iar prin această abordare, statul ar amenința „patrimoniul cultural şi dreptul românilor la un mediu curat şi la sănătate”. ONG-ul mai reclamă și lipsa de transparență din partea instituțiilor pe care le-a dat în judecată, menționând faptul că o bună parte din documentaţia care a stat la baza eliberării ordinului (certificatul de descărcare, avizul comisiei zonale a monumentelor istorice, avizul secţiunii de evidenţă, etc.) este ţinută secretă de Ministerul Culturii, deşi sunt informaţii de interes public pe care organizația le-a solicitat și nu le-a primit.

Am solicitat aceleași documente, dar nu la Ministerul Culturii, ci la Direcția Județeană pentru Cultură Constanța, unde le-am și găsit, pentru că specialiștii Direcției au lucrat la documentația pentru proiect. În același timp, de la Ministerul Culturii nu am reușit să smulgem nici măcar un punct de vedere oficial, la o zi după ce Greenpeace a dat instituția în judecată.

ONG-ul mai spune că statul român lucrează în favoarea unui grup de interese (care ar vrea independența energetică a României): „Modul în care s-au eliberat şi se eliberează avizele pentru exploatarea gazelor fosile din perimetrul Neptun Deep, adică pe repede înainte şi fără respectarea prevederilor legale, ne arată că instituţiile statului, de la un capăt la celălalt, sunt captive unui grup de interese bine instrumentat. Când banii, corupţia şi puterea vorbesc, siturile arheologice de interes naţional sunt distruse. Neptun Deep nu reprezintă doar o ameninţare pentru viitor, dar şi una care şterge cu buretele legăturile noastre cu trecutul. Conservarea patrimoniului cultural subacvatic este esenţială pentru cunoaşterea şi păstrarea istoriei şi tradiţiilor antice, salvând dovezile tangibile ale vieţii umane trecute, asigurând în acelaşi timp accesibilitatea şi cunoştinţele pentru generaţiile viitoare”, a explicat Vlad Cătună, coordonator campanii Climă şi Energie, Greenpeace România.

Afirmațiile pot fi ușor demontate de experții Direcției Județene de Cultură Constanța care au lucrat pas cu pas la acest proiect și care au toate dovezile ce atestă modul în care au fost făcute cercetările, până la avizarea proiectului.