Adrian Ionilă are 34 de ani, și-a deschis un restaurant în Italia după ce a plecat de la munca de jos, iar acum românul confruntă cu o problemă la care nu se gândea: nu găsește angajați nici pe salarii mari, de mii de euro, potrivit Corriere dela Sera.
„Când, cu un oarecare curaj, am decis să preiau acel restaurant, aveam o mie de temeri: mă temeam că voi avea dificultăți în a umple cele 100 de locuri și a gestiona costurile, sau că nu voi fi luat în serios pentru că veneam din România. Niciodată nu mi-aș fi imaginat că nu voi reuși să recrutez personal”, spune românul aflat în Italia. Adrian Ionilă, în vârstă de 34 de ani, este acum patronul restaurantului Beef Club de pe strada Boccaccio din Milano.
Clienții stau la coadă pentru o rezervare la restaurantul românului
Clienții stau la coadă pentru a-și rezerva o masă la restaurantul românului, însă el este disperat, deoarece nu găsește ospătari și bucătari pentru angajare. A fost nevoit chiar să închidă o zi, pentru că nu reușea să acopere turele din săptămână.
Este un fenomen larg răspândit, indiferent de salariile și condițiile de muncă oferite, care de altfel sunt bune.
Povestea lui Adrian este emblematică. Ajuns în Italia de tânăr, pentru că familia lui din România nu-și putea permite să-l sprijine să termine facultatea, românul s-a îndrăgostit de Milano „și de posibilitatea de a munci”.
Românul Ionilă: Voiam să ajung sus, să trimit bani acasă, să-mi câștig independența
A învățat italiana, a început să lucreze ca spălător de vase, apoi a devenit ospătar, director de restaurant și antreprenor.
„A fost un parcurs extrem de dificil, dar eram fericit că acumulam experiență. Voiam să ajung sus, departe, să trimit bani acasă și să-mi câștig independența financiară”, povestește Adrian.
În 2022, a preluat Beef Club, aproape de gara Cadorna, și l-a readus pe linia de plutire, astfel încât a putut să îi facă asociați și pe foștii săi colegi ospătari. Însă localul s-a extins, iar acum forța de muncă nu mai este suficientă.
Este nevoie de angajarea altor persoane, dar românul se plânge că nu reușește să facă acest lucru. „De multe ori, tinerii își fac programare pentru interviu și nu se prezintă sau renunță la locul de muncă după câteva săptămâni. Nu rezistă efortului, ritmului constant și relațiilor strânse cu colegii”.
Adrian Ionilă: Un bucătar avea 3.200 de euro. I-am oferit 4.000 de euro, dar a refuzatRomânul spune că s-a ajuns chiar la un paradox. Selectase de la interviu un bucătar care câștiga 3.200 de euro, el i-a oferit 4.000 de euro cu un contract bun, dar acesta a refuzat: „Nu vrea să lucreze sâmbăta, ba chiar nici vinerea. O generație foarte diferită de workaholicii din generațiile anterioare”, povestește Adrian Ionilă.
Pino Scalise, proprietarul mai multor localuri, atribuie o parte din responsabilitate lipsei cursurilor de formare pre-angajare „care ar dezvolta tăria de caracter și spiritul de serviciu”.
Sebastian Gatto, director general al Savini Group și responsabil pentru locațiile Savini și Granaio, precum și pentru hotelul boutique Matilde de pe strada Spadari, subliniază că „problema chiriilor mari pentru angajați nu poate fi rezolvată cu o cazare împărțită cu colegii” și că există și alte probleme obiective. „Turele de sâmbătă sau duminică, munca de seară, salariile relativ mici în raport cu costul vieții în Milano și mijloacele de transport rare la orele târzii, când localurile se închid”.
Adrian însă face o altă remarcă, una personală. Visurile lui de-o viață sunt în pericol, dar el nu renunță: „Încerc să fac un apel și aici: dacă sunt tineri dornici, agili și consecvenți, chiar și fără prea multă experiență, îi așteptăm cu brațele deschise pe strada Boccaccio”.
0 Comentarii