România are o resursă naturală de hidrogen care ar putea asigura nevoile energetice ale lumii în următoare secole

Giuseppe Etiope, geolog la Institutul Național de Geofizică din Roma și directorul unui proiect PNRR de realizare a primului laborator de geochimia gazelor din țară, susține că România are resurse de hidrogen natural. Este una dintre direcțiile de cercetare a laboratorului ENGAGE, de la UBB.

„Am descoperit că România are hidrogen natural, o potențială sursă de energie nepoluantă. Este o altă poveste decât hidrogenul de fabrică, a cărui producere necesită multă energie. Multe investiții se derulează în acest moment în Spania, Franța, SUA, Australia pentru a cerceta resursele de hidrogen natural”, a declarat pentru „Adevărul”, dr. Giuseppe Etiope, geolog la Institutul Național de Geofizică și Vulcanologie de la Roma. El este directorul unui proiect unic în România - primului laborator dedicat geochimiei gazelor, realizat la Universitatea Babeș-Bolyai (Facultatea de Știința și Ingineria Mediului), cu finanțare PNRR de circa 1 milion de euro. Laboratorul va fi inaugurat săptămâna aceasta, la Cluj.

Una dintre direcțiile de cercetare pe care se va pune accentul la laboratorul ENGAGE este găsirea unor alternative nepoluante la sursele de energie convenționale.

„În România nu există, din păcate, foarte mult interes pentru hidrogenul natural”, spune geologul italian.

El a susținut că studiul este la nivel incipient și nu poate să estimeze valoarea zăcămintelor de hidrogen din România, dar în contextul crizei energetice și climatice, multe țări investesc masiv în acest domeniu.

Goana după hidrogen. Participă și Bill Gates

„În ultimele luni, prospectorii s-au grăbit să-l găsească - forând pentru hidrogen în nord-estul Franței, Australia, Spania, Maroc, Brazilia și, în Statele Unite, în Nebraska, Arizona și Kansas. Chiar și Bill Gates s-a alăturat goanei hidrogenului, făcând o investiție majoră într-o companie care explorează pentru hidrogen în Vestul Mijlociu al SUA”, se arată într-un articol publicat în ianuarie 2024, în „Yale Environment 360”, publicație a Universității de Mediu Yale.

Articolul citat arată că deoarece studiile realizate în ultimii ani arată că există mult mai mult hidrogen natural în subteran decât se credea, eforturi bine finanțate de forare pentru hidrogen sunt în desfășurare pe tot globul.

În momentul de față, hidrogenul natural, o sursă de energie fără carbon, deci nepoluantă este folosit într-un singur loc din lume, arată sursa citată. Locuitorii din Bourakebougou, Mali (Africa de Vest) sunt singurii oameni din lume care își obțin electricitate prin arderea hidrogenului natural încă din 1987.

„Dar pionierii malieni și-ar putea pierde în curând statutul unic. Geologii care odinioară au respins ideea că scoarța terestră a fost impregnată pe scară largă cu rezerve de hidrogen, spun acum că ar putea exista trilioane de tone din acesta zăcând neobservate sub suprafața planetei, iar cantitatea crește continuu”, arată articolul realizat de cercetătorii de la Yale.

Geoffrey Ellis, om de știință la US Geological Survey din Denver - o instituție creată de Congresul SUA pentru a furniza date științifice autorităților în legătură cu resurse, mediu și probleme de siguranță publică – a susținut că ar putea exista circa 10 trilioane de tone de hidrogen natural sau „geologic” îngropat în subteran în întreaga lume.

Multe rezerve vor fi prea adânci sau îndepărtate pentru a le atinge cu ușurință, dar dacă Ellis are dreptate, atunci doar o mică parte din acest hidrogen ar putea satisface nevoile lumii timp de secole arată articolul publicat în „Yale Environment 360”.

Și ar putea fi exploatat pe alocuri pentru mai puțin de 1.000 de dolari pe tonă, spune Emily Yedinak de la Agenția-Energie pentru Proiecte de Cercetare Avansată a Departamentului Energiei din SUA, ceea ce îl face substanțial mai ieftin decât hidrogenul fabricat.

Secretarul american pentru energie, Jennifer Granholm, a numit hidrogenul natural un „element revoluționar pentru obținerea unei economii net zero până în 2050”.

Pe lângă faptul că este ieftin și fără carbon, hidrogenul natural este, de asemenea, potențial o resursă regenerabilă. Ellis estimează că Pământul poate genera anual sute de milioane de tone de hidrogen natural nou. Dar el avertizează că „avem nevoie de mai multe date pentru a ne convinge”.

Există și mulți specialiști care sunt sceptici în legătură cu pisibilitatea de a putea captura și exploata hidrogenul ca pe o sursă de energie.

Resurse de heliu în România

România a pierdut startul „goanei” după hidrogenul natural, dar Giuseppe Etiope este optimist. Proiectul condus de geologul italian – laboratorul ENGAGE – pe lângă faptul că a adus aparatură de top pentru studierea geochimiei gazelor, unice în România, are ca scop și pregătirea unei echipe de 16 cercetători care, pe lângă munca de cercetare, vor putea oferi consultanță diferitelor companii miniere. „Noi nu avem capacitate să axploatăm hidrogen, dar putem să ajutăm guvernul sau diferite companii să identifice unde sunt resursele”, a susținut acesta. Echipa lui Etiope lucrează deja de un an la UBB.

O altă resursă importantă pe care România nu o exploatează este heliul, un gaz folosit în numeroase aplicații electronice, medicale, din industria spațială, spune Etiope și care nu se poate produce artificial. „Când se termină resursele naturale de heliu va trebui să găsim înlocuitori. Sunt câțiva extractori precum SUA, care are monopol, dar pe măsură ce resursele scad prețul heliului a crescut”, explică geologul.

Studierea încălzirii globale

O altă preocupare importantă a laboratorului ENGAGE este legată de studierea gazelor cu efect de seră răspunzătoare de încălzirea globală, un subiect din ce în ce mai actual astăzi.

Un vechi colaborator de-al lui Etiope, profesorul Călin Baciu, care a avut o contribuție importantă la realizarea laboratorului unic în România a precizat: „Printre direcțiile principale de cercetare se numără identificarea surselor gazelor cu efect de seră, în special metan și CO2, care au efect cel mai important în încălzirea globală, dar și identificarea unor modalități de a reduce emisiile și de a găsi alternative la anumite industrii sau preocupări care pot genera gaze cu efect de seră”.

El a susținut că România are o tradiție îndelungată extracția hidrocarburilor și este un adevărat laborator natural pentru studierea emisiilor de gaze. „Totuși până acum nu avem un laborator de cercetare dedicat aceste tematici. Să realizăm studii teoretice și aplicații practice aceste e scopul laboratorului”, a precizat acesta.

Etiope a susținut că pe lângă faptul că este unic în România, sunt puține astfel de laboratoare chiar și în Europa.

Laboratorul va fi inaugurat, marți 22 octombrie, la sediul Facultății de Știința și Ingineria Mediului, din cadrul UBB, invitați fiind cercetători de top în domeniu din lume.

Proiect PNRR de succes

Laboratorului ENGAGE (ENvironmental GAs GEochemistry), creat cu sprijinul financiar al programului PNRR-i8 (https://engage.granturi.ubbcluj.ro/), este primul laborator din România specializat în Geochimia fluidelor, studiind principalele gaze cu efect de seră, responsabile pentru amplificarea modificărilor climatice și gaze ce constituie surse de energie.

Crearea Laboratorului ENGAGE la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca este unul dintre obiectivele principale ale proiectului “Building research and know-how on ENvironmental GAs GEochemistry in Romania – Consolidarea cercetării și a cunoștințelor în geochimia ambientală a gazelor în România (ENGAGE)”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (2023-2025).

Laboratorul deține capacități de analiză a gazelor naturale, incluzând aici hidrocarburi gazoase (metan, etan, propan, butan), dioxid de carbon, hidrogen, azot, heliu, oxigen, hidrogen, sulfurat, ce provin din sisteme naturale sau din activitatea umană.

Laboratorul cuprinde o serie de instrumente performante, de ultimă generație, (https://engage.granturi.ubbcluj.ro/facilities/), capabile să detecteze și să măsoare concentrația gazelor în aer, sol, roci, ape de suprafață și subterane. O atenție deosebită este acordată metanului și hidrogenului, doi compuși cheie pentru studiul emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv al resurselor energetice alternative.

România este un “laborator natural” pentru studiul gazelor, găzduind structuri naturale și activități economice generatoare de gaze cu efect poluant sau care contribuie la amplificarea schimbărilor climatice. La nivel european, România deține cele mai multe locații cu emisii naturale de gaze, în principal metan și dioxid de carbon. De asemenea, există perspective reale pentru identificarea unor resurse de hidrogen natural. Pe de altă parte, la nivel național, expertiza și capacitățile analitice necesare pentru a studia astfel de structuri sunt limitate.

Proiectul ENGAGE a creat un laborator modern utilat și o echipă profesionistă, dedicată cercetării inovative și consultanței în domeniul geochimiei gazelor. Laboratorul ENGAGE, în ansamblul său, este unic în România la momentul actual.