Serbia continuă proiectul hidrocentralei Porțile de Fier 3, în care e implicată și firma americană Bechtel. Ce scenarii sunt pe masă în proiectul care ar putea afecta România

Sârbii continuă proiectul hidrocentralei cu pompaj Porțile de Fier 3, și au trei scenarii de putere instalată. În această etapă, vor estima impactul noii centrale – care ar putea schimba peisajul energetic din Balcani – asupra hidrocentralei dela Porțile de Fier 1, unul dintre calculele solicitate de partea română pentru a-și da acordul asupra proiectului.

Potrivit celor mai recente informații, proiectul Djerdap 3 (Porțile de Fier 3) se află în faza finală a studiului de fezabilitate. Costurile sunt estimate la miliarde de euro, iar finalizarea centralei nu este așteptată înainte de 2035, potrivit Ministerului Energiei și Minelor, după cum arată Euronews Serbia. „Ne așteptăm ca în următoarea lună să fie finalizată o parte suplimentară numită simulări de piață, pentru a înțelege impactul financiar al noii hidrocentrale cu pompaj asupra centralelor hidroelectrice Djerdap 1 (Porțile de Fier 1 – n.red.) pe termen lung”, a declarat secretarul de stat în ministerul competent Veljko Kovačević pentru Euronews Serbia.

Planul Serbiei este de a construi o hidrocentrală reversibilă pe Dunăre, practic o centrală hidro cu acumulare prin pompaj, cu o capacitate de 1.200, 1.800 sau 2.400 de megawați, care va depinde însă de acordul cu românii, potrivit sursei citate. Centrala ar urma să funcționeze în regim de trurbinare pentru a produce energie când este nevoie și în regim de pompare atunci când este exces de energie, “urcând” practic apa într-un lac de acumulare ca va fi construit mai sus.

“Cu 1 400 MW, am avea o hidrocentrală cu acumulare prin pompaj pentru nevoile Serbiei, cu 1.800 MW am avea deja un proiect regional, iar ultima opțiune luată în considerare, de 2 400 MW, schimbă peisajul energetic al regiunii în ansamblu”, a explicat secretarul de stat în presa sârbă.

„Este o centrală hidroelectrică reversibilă de mare importanță pentru tranziția energetică care ne așteaptă. Tranziția energetică presupune decarbonizarea sectorului energetic. Aceasta înseamnă punerea în funcțiune a numeroase centrale solare și eoliene, o caracteristică importantă a acestor centrale fiind aceea de a avea o producție variabilă. Cineva trebuie să echilibreze această producție variabilă”, a explicat la postul TV profesorul de inginerie electrică Nikola Rajaković, care a spubliniat că Porțile de Fier 3 este «o opțiune ideală pentru a face acest lucru».

Cu toate acestea, proiectul ridică încă o mulțime de întrebări „Întrebările deschise țin de faptul că se află în parcul național, că utilizează în comun cu țările vecine România și Bulgaria apele Dunării și, în cele din urmă, de terenul pe care ar trebui să fie amplasat lacul superior care ar trebui să fie impermeabil și este necesar să îl analizăm foarte atent”, a spus profesorul sârb.

România are condiții pentru Porțile de Fier 3

Ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, a afirmat la începutul lui august, la Porţile de Fier I, după semnarea memorandumului privind proiectul interconectorului de gaze cu Serbia, că în cadrul discuţiilor cu omologul său de la Belgrad a fost abordată şi problema proiectului sârbesc Porţile de Fier III, însă partea română nu va face niciun compromis cu privire la producţia de energie electrică de la hidrocentralele Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II.

„Nu în ultimul rând azi a fost abordat subiectul Djerdap III (n.red.: centrală hidroelectrică aflată în pre-construcţie la graniţa dintre Serbia şi România), o centrală cu acumulare prin pompaj pe teritoriul Serbiei, fiind la un nivel preliminar de studiu de prefezabilitate. Partea sârbă a lucrat cu compania americană Bechtel care a făcut acest studiu de prefezabilitate şi acum o săptămână au prezentat date preliminare referitorare la această investiţie şi un posibil impact asupra infrastructurii de la Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II”, a spus ministrul Burduja atunci, citat de Agerpres.

„Sub nicio formă nu dorim să aibă de suferit producţia de energie electrică de la Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II. Fiind o hidrocentrală cu acumulare prin pompaj, înţelegem importanţa ei, rolul ei în asigurarea unor servicii de sistem de echilibrare, dar nu vom face niciun compromis de la producţia de energie electrică de la Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II”, a mai spus ministrul Energiei.

România și Serbia exploatează în comun două centrale hidroelectrice pe Dunăre, la Porțile de Fier I și II. În partea românească, centralele au o putere instalată de 1.164 MW (Porțile de Fier I) și de 251 MW (Porțile de Fier 2).