Avertismentul unui chirurg: „Un singur rezident a terminat Chirurgie generală, în generația mea eram 20-30. Și decidenții doar cârpesc”

Exodul medicilor din spitalele publice continuă, timp în care managerii caută soluții disperate și anunță desființarea unor linii de gardă. Un medic chirurg atrage atenția că ne aflăm într-o situație care poate deveni fără întoarcere. Nemulțumirile medicilor nu mai sunt legate de bani.

Din ce în ce mai multe spitale publice se confruntă cu deficit de medici, specialiștii alegând în număr mare să plece cu arme și bagaje în mediul privat. Câștigul financiar este comparabil, dacă nu chiar mai mare, în schimb riscurile sunt mai mici, apreciază medicii încă rămași să se îngrijească de sănătatea bolnavilor din spitalele publice. Mai mult, situația va fi și mai gravă dacă semnalele nu vor fi corect interpretate și nu se vor adopta de urgență măsuri, crede medicul chirurg Daniel Grigore, liderul Sindicatului Pro Medica Olt din cadrul Spitalului Județean de Urgență Slatina, sindicat afiliat Federației Hipocrat.

„Să vă uitați la Rezidențiat acum să vedeți câte specialițăți vor rămâne descoperite”

Spitalul Județean de Urgență Slatina, cel mai mare spital din Olt, a anunțat cu două zile în urmă că este nevoit să suspende temporar garda de la domiciliu pentru Oftalmologie, din cauza lipsei de personal, urmând ca urgențele oftalmologice care ajung în spital în intervalul orar 15,00 - 8,00 să fie redirecționate către spitalul din Craiova. Tott spitalul slătinean făcea apel, nu cu mult timp în urmă, la medicii specialiști sau primari cu specialitatea cardiologie, care doresc să colaboreze cu SJU Slatina cu contract de prestări servicii, să se adreseze spitalului. E nevoie de specialiști atât pentru activitatea din cadrul secției, cât și pentru ambulatoriu. Se caută de asemenea rezidenți, specialiști sau medici primari cardiologi dispuși să efectueze gărzi cu contract de muncă cu timp parțial. Iar cele două situații nu sunt singulare. Au plecat medici și din cadrul altor secții, drept este că au și venit, însă există un real pericol ca pe termen lung să se găsească din ce în ce mai greu soluții pentru a se putea asigura optim activitatea.

În spitalele mici situația este disperată de ani de zile, în lipsa unor specialiști precum anesteziștii, de exemplu, suspendându-se intervențiile chirurgicale etc.

L-am întrebat pe liderul sindicatului medicilor din SJU Slatina, medicul chirurg Daniel Grigore, de ce pleacă medicii din spitalele publice, alegând nu străinătatea, cum se întâmpla cu ani buni în urmă, ci cabinetele private. Medicul explică pe de o parte cum s-a ajuns aici, dar trage, pe de altă parte, și un puternic semnal de alarmă cu privire la deciziile colegilor care încă nu și-au terminat formarea profesională.

„Presiunea este foarte mare și mai ales pe specialitățile acestea chirurgicale, unde și așa răspunderea este foarte mare. Se încarcă specialități, nu ar trebui să se ocupe de anumite cazuri, le încarcă tot la cei care sunt câțiva chirurgi. E o problemă foarte mare la nivel național, dar din păcate decidenții noștri nu vor s-o rezolve și se limitează să cârpească câte puțin într-o parte și în alta, să schimbe câte o lege, dar nu e suficient. Să vă uitați la Rezidențiat acum să vedeți câte specialițăți or să rămână descoperite. Nu le mai ia nimeni, în special acestea chirurgicale, Anestezia, UPU. Pentru că răspunderea este foarte mare, gărzile sunt foarte prost plătite, e și problema aceasta. Dar problema financiară rămâne cumva pe locul doi, cel mai grav e mediul în care lucrăm în fiecare zi. Pleci de acasă și dacă ți se întâmplă ceva...”, explică medicul.

„Se pleacă de la prezumpția că tu ai plecat de acasă să faci rău, ceea ce nu există”

Medicul chirurg spune că se pledează de foarte multă vreme pentru adoptarea unei legislații care să nu-i mai facă pe specialiști să se simtă cu sabia deasupra capului tot timpul. Polițele de asigurare pe care medicii le plătesc astăzi asigură o foarte mică parte din riscuri, în timp ce sentințele judecătorești vizează despăgubiri de sute de mii de euro, bani pe care, spune medicul chirurg Daniel Grigore, medicii poate nu reușesc să-i câștige în toată cariera.

„Ești om și poți să greșești, pentru că asta este, suntem și noi oameni, nu suntem roboți. Și nu există niciun fel de înțelegere, din nicio parte. Mai ales specialitățile cu probleme or să fie din ce în ce mai deficitare. Colegii noștri tineri nu mai vor să-și asume din start. Găsesc specialități care merg foarte bine în privat și nu mai vor să ia specialitățile grele. Același lucru se întâmplă și în străinătate, și acolo deficitul este și mai mare. Și în Franța și în Anglia. Până acum s-a acoperit cu medici veniți din Europa de Est, din Asia, dar ușor-ușor vedeți că n-o să mai fie pe nicăieri. Ca să vă dați seama, un singur rezident a terminat Chirurgie generală la Craiova. În generația mea terminam în jur de 20-30”, atrage atenția medicul.

Teama de consecințele unei greșeli este prima care îi îndepărtează pe studenți de specialitățile cu risc crescut de malpraxis, susține medicul.

„Noi nu avem o lege a malpraxis-ului serioasă, prin care să fie specificat că se poate greși, malpraxis-ul să acopere acele culpe medicale. Pentru că trebuie să luăm în calcul că și în medicină, ca în orice alt domeniu, se poate greși. De asta s-a și înființat asigurarea aceasta de malpraxis care teoretic ar trebui să acopere tot prejudiciul pe care l-ai creat. Dar la noi nu se întâmplă așa ceva. Sunt sentințe judecătorești care stabilesc niște sume enorme. Să despăgubești cu 500 mii de euro sau un milion de euro în România... Nu știu dacă un medic face un sfert din suma asta într-o viață de muncă. Te gândești de zece ori - de ce să mai iei o specialitate din asta unde poți oricând să rămâi descoperit, și tu și familia ta? (...) Se pleacă de la prezumpția că tu ai plecat de acasă să faci rău, ceea ce nu există. Nu există în lumea asta medic care să plece de acasă să facă rău cuiva. Noi ne ducem la spital să facem bine oamenii”, adaugă medicul.

Cu doi în urmă, reamintește medicul, structura sindicală din care face parte a înaintat decidenților inclusiv un draft pentru o lege a malpraxis-ului. Nu a devenit lege, nu s-a dezbătut, nu i s-au adus modificări, zace prin sertare.

În consecință, există o presiune din ce în ce mai mare pentru a se renunța la gărzi.

„Noi gărzile le facem printr-un contract separat față de contractul de muncă și nu vă spun că presiunile sunt foarte mari să nu mai facă nimeni gărzi. Și nu știu unde se va ajunge. Legal, noi suntem obligați să facem o singură gardă. Mai departe le facem pentru că vrem și pentru că am tot zis să acoperim sistemul, să fie bine”, mai spune medicul.

Un medic cardiolog, dă dr. Grigore un exemplu recent discutat la o întrunire cu colegii, consultă într-o gardă poate și peste 100 de pacienți, încasând pentru munca prestată în gardă o sumă similară celei pe care o achită în mediul privat un pacient pentru o ecografie cardiacă. Volumul de muncă este în schimb enorm, subliniază medicul.

„Medicul cardiolog vede 100-120 de bolnavi. La noi, la Spitalul Județean, sunt în jur de 170-180 de prezentări la UPU, se fac 70-80 de tomografii într-o gardă. Numai să întrebi pe cineva cum îl cheamă și să-i faci o fișă, gândiți-vă la atâția bolnavi ce se poate întâmpla. Din păcate, decidenții noștri nu ascultă și nu ne ascultă și mereu au cârpit. Dau câte 100 de lei la gărzi. Păi, nu așa se rezolvă, problema este foarte gravă și la un moment dat se va intra într-o situație fără ieșire, pentru că nu prea mai ai de unde să iei medici. Dacă noi ne depunem toți demisiile din linia de gardă, de unde să iei oamenii ăia? Tot le-au acoperit cu rezidenți, hai că vine un rezident de la Craiova, că mai vine o altă specialitate și-ți acoperă specialitatea respectivă, dar la un moment dat, dacă vei avea 50-60 de demisii din linia de gardă spitalul ăla se închide. S-au scos posturi la Rezidențiat. Anul trecut, de exemplu, cele de la Chirurgie s-au luat ultimele”, adaugă medicul.

Pentru specialitatea Neurochirurgie un viitor medic se pregătește în rezidențiat șapte ani, pentru Chirurgie cardiacă – nouă ani, explică dr. Grigore, iar dacă se întâmplă să greșească, cariera medicului se poate încheia brusc, la cum stau astăzi lucrurile, avertizează chirurgul. Este motivul pentru care decidenții ar trebui să ia în calcul adoptarea unor măsuri urgente care pot stopa acest declin.

Direcționarea pacienților, încă de la preluare, fără a mai fi plimbați între spitale, către unitățile cu competență pentru rezolvarea anumitor cazuri; o regândire a sistemului astfel încât să nu se mai ajungă la blocarea Urgențelor cu cazuri care nu reprezintă în fapt urgențe; un sistem de salarizare care să recompenseze cu adevărat meritele etc. sunt probleme care pot fi rezolvate, dar care ar necesita adoptarea unor măsuri nepopulare, prin urmare politicienii nu sunt dispuși să și le asume, crede medicul Daniel Grigore.

„Am colegi care au lucrat în Anglia. Acolo, de exemplu, dacă ai hernie, vrei să te operezi și te duci acum la spital, nu se rezolvă problema ca la noi, într-o zi - două, trei maxim. Noi, de obicei, rezolvăm. În săptămâna respectivă e și operat și, eventual, externat. Acolo, timpul de așteptare minim la o boală uzuală, chirurgicală vorbesc, e în jur de o lună-două, sau programează și la 6 luni. (...) Dar lumea nu știe. Acolo populația e foarte educată. Nu comentează nimeni, nu face nimeni scandal. Stau cuminți și așteaptă și asta este, pentru că ei știu că nu au unde să se ducă, iar dacă fac scandal, degeaba fac. Ei au, spre deosebire de noi, mult mai bun sectorul de medicină primară. Medicii acolo investighează bolnavii, când l-au trimis la un chirurg îl trimit deja documentat, investigat și deja îl operează. Asta, într-adevăr, este diferit. Dar chiar și așa timpii de așteptare sunt mai mari”, mai precizează medicul.

Și situațiile în care medicul îi creează pacientului un prejudiciu se soluționează diferit, mai precizază medicul Daniel Grigore. Atunci când se ajunge la acuzații de malpraxis, de obicei se întrunește o comisie de mediere și se discută cazul, iar de cele mai multe ori se ajunge la o înțelegere în privința despăgubirilor, pe care le achită asiguratorul, mai spune medicul.