De ce construiesc chinezii blocuri cu găuri masive în mijloc: pentru occidentali, explicația va stârni hohote de râs

Hong Kong, renumit pentru marile afaceri și impresionantul său peisaj urban plin de zgârie-nori, surprinde turiștii printr-un detaliu arhitectural neobișnuit: multe dintre clădirile sale înalte au găuri mari și vizibile.

 Deși la prima vedere această soluție pare să contrazică principiile clasice de design arhitectural, motivul din spatele acestor deschideri este unul inedit și surprinzător, reflectând o credință adânc înrădăcinată în cultura locală. Blocurile decupate din Hong Kong. Orașul Hong Kong are o populație de 7,4 milioane de locuitori, iar în fiecare an se construiesc zeci de noi zgârie-nori. Nu numai arhitecții de renume lucrează la aceste proiecte, ci și niște maeștrii feng shui. Cele mai importante firme de arhitectură apelează la serviciile unor astfel de experți.

Feng shui, care în traducere înseamnă „vântul și apa”, este faimoasa artă chinezească de amenajare și armonizare a spațiilor. Maeștrii acestei discipline se asigură că munții, cerul și apa intră în cea mai bună relație posibilă cu structurile create de om. Scopul principal al acestei arte este de a direcționa energia în mod corespunzător pentru a obține un echilibru și a îmbunătăți calitatea vieții.

Deși mulți cred că maeștrii feng shui sunt doar designeri de interior, ei se ocupă și cu urbanismul și amenajarea clădirilor industriale.

Lumea occidentală a considerat această artă o ciudățenie. Cu toate acestea, în Hong Kong și în multe alte regiuni din China este luată în serios, iar găurile din blocuri se numesc „porțile dragonului”. Se crede că aceste ființe mistice din cultura feng shui locuiesc pe dealurile din apropiere și au nevoie de o cale liberă pentru a zbura către mare și a bea apă. Găurile din clădiri le permit să facă acest lucru fără piedici.

Nu e bine să te pui cu ființele mitice, o credință luată foarte în serios în China

Poporul chinez crede că aceste ființe mitice sunt foarte puternice, așa că cel mai bine este să nu te pui cu forța lor. De asemenea, multora nu le este frică de dragoni și cred că aceste ființe merită respect deoarece oferă bunăstare și bogăție celor care cred în ele.

Feng shui-ul nu este doar o artă, ci și o credință. Este important să amintim că nu toți chinezii sau oamenii din Hong Kong cred în dragoni, unii fiind de părere că este ceva irațional, scrie atlas-geografic.net.

Cu toate acestea, ghizii turistici locali vorbesc despre companii care au dat faliment deoarece sediul lor se afla într-o clădire fără poartă pentru dragoni. De asemenea, acești ghizi dau exemple de clădiri unde constructorii au ignorat regulile feng shui, iar acum sunt nelocuite.

Blocurile cu găuri au devenit simboluri iconice ale arhitecturii din Hong Kong, atrăgând turiști din întreaga lume. Acestea reflectă o parte din bogăția culturală a orașului.

O explicație mai conformă cu realitatea

Dragonii, desigur, nu trăiesc pe dealurile din Hong Kong. Realitatea este ceva mai puțin mitică.

În anii 1980, dezvoltatorii au început să construiască rânduri de blocuri înalte denumite „clădiri cu efect de perete”, ceea ce a dus la adăugarea mai multor găuri în peisajul arhitectural din Hong Kong.

„Primele de acest fel au apărut la mijlocul anilor 1980, când dezvoltarea imobiliară a început să crească în amploare, guvernul acordându-i prioritate ca pilon principal al dezvoltării economice”, spune Hoyin Lee, profesor asociat în conservarea arhitecturii la Universitatea din Hong Kong.

Lee identifică ansamblul de locuințe private City Garden din cartierul North Point, finalizat în 1986, ca fiind una dintre primele proprietăți cu „efect de perete”. Astfel de clădiri au fost concepute pentru a înghesui cât mai multe unități de locuit pe o parcelă de teren pentru a obține marje de profit mai mari.

„Pe măsură ce au fost construite mai multe astfel de proprietăți, oamenii (din clădirile învecinate) au început să se plângă că acestea blochează priveliștea și ventilația”, spune arhitectul Michael Chiang, care conduce firma Michael Chiang and Associates Architects din Hong Kong. Dezvoltatorii au fost presați, explică el, să găsească o soluție.

În 2005, Departamentul de Planificare al orașului a publicat un raport, Feasibility Study for Establishment of Air Ventilation Assessment System (Studiu de fezabilitate pentru stabilirea sistemului de evaluare a ventilației aerului), cunoscut și sub numele de „Studiul AVA”. Acesta a condus la stabilirea unui set de orientări privind ventilația aerului pentru proiectele imobiliare finanțate de guvern. „Cu toate acestea, aceste orientări nu sunt aplicabile din punct de vedere juridic pentru proiectele private”, spune Lee.

Regulamentele au avut, totuși, un impact cultural.

„De multe ori, atunci când guvernul permite construirea pe un teren, va cere să se lase un spațiu liber între structuri”, spune Chiang. „Dar poate că nu ai suficient spațiu pentru a face asta. În cele din urmă, ajungi la un compromis și creezi un spațiu la mijloc. Spui: „Am deschis o gaură, tu ai ventilație, există încă o priveliște”. Așa reușești să ocolești problema”.